Pagina principala / Istoric, Stirea Zilei / Azi îl aniversăm pe pr.Gheorghe Mureşan, Cetăţean de Onoare al oraşului Carei

Azi îl aniversăm pe pr.Gheorghe Mureşan, Cetăţean de Onoare al oraşului Carei

Aniversăm azi, 5 iulie 2017,  159 de ani de la naşterea preotului Gheorghe Mureşan, personalitate locală marcantă, Cetăţean de Onoare al oraşului Carei, membru al  Despărţământului Sătmar-Ugocea al  Asociaţiunii   ASTRA.

Părintele Gheorghe Mureşan a văzut lumina zilei la data de 5 iulie 1858 la Tiream, părinţii săi fiind ţărani săraci.  Mama sa, o femeie foarte evlavioasă, a dorit foarte mult ca George să ajungă preot. Cu ajutorul unui frate mai mare care era dascăl într-un sat de lângă Oradea, George Mureşan a urmat şcoala primară, studiile gimnaziale şi liceale la Oradea, absolvind în 1878. În clasele superioare s-a întreţinut din meditaţii, căci era unul dintre cei mai buni elevi. A urmat teologia la Budapesta, finalizându-şi aceste studii în 1882. este hirotonit ca preot în data de 4 ianuarie 1885.

George Mureşan a devenit parohul enoriaşilor din Bozânta Mare, unde a slujit 3 ani. Apoi a fost preot capelan, ajutor al arhidiaconului careian, şi profesor la gimnaziul catolic din Carei între 1888-1900, predând aici limba română şi religia. A avut în această perioadă o vie activitate în cadrul Reuniunii Învăţătorilor Sătmăreni.

A activat în cadrul despărţământului Sătmar-Ugocea al societăţii „Astra”.   Evenimentele tulburi din perioada de dinaintea primului război mondial  l-au târât pe canonicul Gheorghe Mureşan într-un proces la Satu Mare. Motivul a fost reacţia sa la  alipirea unor parohii româneşti greco-catolice sătmărene la Episcopia de Hajdudorog. Potrivit istoricului Viorel Câmpean, preoţii sătmăreni nu au recunoscut dreptul de existenţă a noii şi artificialei eparhii şi au refuzat împlinirea poruncilor care erau umilitoare pentru români.

Părintele Gheorghe Mureşan a fost  întemniţat, motivul arestării fiind reprezentat de scandalul produs la Moftinu Mic de vizita din data de 11 aprilie 1913 a noului revizor-şef şcolar, Jaczkovics Mihai. Acesta, împreună cu primpretorul Madarassy, au avut o atitudine nedemnă şi provocatoare. Revizorul s-a prezentat părintelui în timpul săvârşirii serviciului religios, fapt pentru care credincioşii adunaţi în biserică l-au dat afară “nu tocmai politicos”.  A doua zi însă a fost deschisă o anchetă scandaloasă, cu presiuni inumane, schingiuiri şi interogatorii chinuitoare.

Moftinenii au fost ţinuţi în arest preventiv, nu o lună cum erau prevederile legale, ci o jumătate de an, apărători fiindu-le celebrii avocaţi Iuliu Pordea, Ioan Ciordaş, Petru Poruţiu, Romul Boilă, Coriolan Bohăţiel precum şi sătmăreanul dr. Andrei Doboşi.

Pledoaria avocatului-martir dr. Ioan Ciordaş (un adevărat model al genului, înfăţişată într-o maghiară „clasică”, a fost apreciată chiar de către presa maghiară, considerată chiar o capodoperă), a făcut ca cei trei ţărani apăraţi de el să fie achitaţi.  De notat că în sală erau prezenţi fruntaşii români Ştefan Cicio-Pop, Vasile Lucaciu, Teodor Mihali şi Iuliu Maniu, dar şi ziarişti din Ungaria, Austria, Italia, Germania precum şi din regatul României.

Dar, cu toate strălucitele pledoarii ale avocaţilor, justiţia maghiară a pronunţat următoarele pedepse: pr. Gheorghe Mureşan, canonic onorar, un an şi şase luni închisoare, trei ani pierderea drepturilor civile> Ioan Cerghi sen., Ioan Cerghi jun., Ioan Variu, A. Botiş, Grigore Bontea, Augustin Cădar, Ştefan Şoncodi, Pavel Şoncodi, Iacob Moldovan, Vasile Pop şi Vasile Tăutu, câte 6 luni închisoare şi un an pierderea drepturilor civile> Grigorie Borota, 3 luni închisoare şi un an pierderea drepturilor civile> Maria Tarţa, 15 zile închisoare şi un an pierderea drepturilor civile> Maria Pintea, achitată pentru o cauţiune de 2000 coroane aur.

Dar apropierea începerii Primului Război Mondial îl determină pe împăratul  de la Viena  să intervină în scurtarea sentinţei la 4 luni.

În 1922 a fost numit canonic onorariu şi decorat cu Ordinele Ferdinand I, Răsplata Muncii, Coroana României în grad de comandor, şi Steaua României în grad de ofiţer.

În 1938 a devenit Cetăţean de Onoare al localităţii Moftinu Mic, iar la 30 septembrie al aceluiaşi an primeşte şi titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Carei. Primăria Carei i-a oferit locuinţă pentru tot restul vieţii.

Deşi primise aceeaşi facilitate şi de la Primăria Satu Mare, George Mureşan a ales să locuiască la Carei, oraşul de care îl legau amintiri frumoase, iar Tireamul natal era foarte aproape. Aici se va stinge din viaţă la 25 aprilie 1939 dar  a fost înmormântat la Moftinul Mic.

Buletin de Carei