„Țăranii vraci farmaciști” din satul Poieni (Bihor) continuă o tradiție botanică din moși strămoși: leacuri pentru trup și suflet!

• publicat la: 1 July 2017
„Țăranii vraci farmaciști” din satul Poieni (Bihor) continuă o tradiție botanică din moși strămoși: leacuri pentru trup și suflet!

Dacă ajungi în depresiunea Beiușului, și vrei să vezi un loc mai special îți recomandăm să faci un popas în Satul Poienii de jos din Comuna Buntești, județul Bihor, ca să întâlnești oameni extrem de speciali, vracii plantelor medicinale.

Deși noțiunea de vraci ne duce cu gândul la oameni în vârstă , surpriza care te așteaptă este una legată de vârsta lor și anume 25-45 de ani în medie. Vorbim de tineri care au preluat darul botanic de lucru cu plantele medicinale din generație în generație și își construiesc astăzi afaceri cu tincturi, ceaiuri, creme, ca să poată trăi decent.

Veți întâlni un sat specializat de secole pe leacuri din plante medicinale de unde și renumele de vraci cu care se mândresc locuitorii săi. Vorbim de nume de familie interesante ce se termină cu sufixul uț (Albuț, Avrămuț, etc…). el (Bogojel). Vorbim de un sat de țărani botaniști/farmaciști ai naturii, structurat în două categorii:tineri antreprenori și colectori (furnizori de plante de regulă mai în vârstă). Ambele categorii se adaptează cum pot acestor vremuri. Antreprenorii (circa 43 de familii) și-au înregistrat sanitar veterinar atelierele de procesare ca să poată continua această tradiție seculară. Culegătorii au grijă de asemenea să poată transmite copiilor această meserie specială care să le poată asigura o existență decentă.

Iată ce spune unul dintre vracii din Poienii Bihorului, Alexandru Albuţ despre modul în care a deprins această meserie din moși strămoși:

 „Acum mi-am mai îmbogăţit şi eu reţetele, ascultând pe unul şi pe altul şi vorbind cu oamenii de prin ţară, dar reţetele de bază tot de la tatăl meu le ştiu. Astea-s sfinte, cum la fel de sfântă este şi rugăciunea pe care trebuie s-o spun înainte să mă apuc de culesul florilor şi curăţenia sufletească pe care trebuie s-o am pe tot timpul mânuirii lor. Aşa că oriunde oi fi, în ţarină, în pădure sau în vârful muntelui, înainte să pun mâna pe prima plantă, mă întorc către răsărit, îmi fac semnul sfintei cruci și zic:

Doamne, Tată Creator,

Te rog să-mi vii în ajutor.

Doamne, Tu mă-nvredniceşte

Mâinile mi le sfinţeşte,

Orice flori culeg cu ele,

Păpădie, soc, sulfină,

Plante din a Ta grădină,

Dă-le leac şi vindecare

Pentru toţi oamenii care

Au un suflet bun, curat

Ca floarea ce-am căpătat.

Îndepartă tot ce-i rău

Când va bea din ceaiul meu.

Corpul lor îl luminează,

Gura le-o îndescleştează,

Boala piară în pustie,

În loc lasă bucurie.

Amin.

Ce pași mai trebuie să facă în anii care vin „vracii din Poieni”, pentru durabilizarea peste veacuri a afacerii lor?

  • Să-și certifice ecologic întreg teritoriul satului, pentru inițierea unui branding de nișă;
  • Să-și înregistreze casele în regim agroturistic (camere de închiriat) pentru a crea o relație de fidelizare cu clienții lor;
  • Să-și transforme gospodăriile în ferme agropedagogice pentru transmiterea acestui dar la generațiile mai tinere;
  • Să-și deschidă ateliere respectiv clinici terapeutice și de înfrumusețare în ferme, pentru diversificarea serviciilor oferite;
  • Să-și protejeze la OSIM tehnicile și rețetele pentru evitarea furturilor intelectuale;
  • Să se organizeze într-un ONG de producători (pentru reglarea litigilor iminente ce apar între săteni, construcție de branding de grup; lobyy, etc…);
  • Să-și deschidă o agenție turistică care să orienteze fluxurile de turiști către acest El Dorado medicinal;
  • Să-și deschidă agropensiuni cu bucătărie sălbatică;
  • Să-și deschidă o școală pentru formare de culegători amatori pentru publicul larg;
  • Să facă facultate de agronomie pentru credibilizarea afacerii lor;
  • Să treacă pe livrare directă la locul de muncă sau domiciliul consumatorilor;
  • Să înceapă să-și construiască baze de date cu consumatorii pentru organizarea sistemului de marketing;
  • Să treacă la producția de gelule ca supliment alimentar (de la sistemul actual de ambalare, și packaging);
  • Să scoată în evidență prin marketing sistemul lor de producție familială;
  • Să iasă din logica păguboasă de competiție ca să treacă într-o logică normală de cooperare, dacă vor să realizeze lucruri mari în viață;

Surse:

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

Lasati un comentariu