Pagina principala / Eveniment / Pelerinii Sfintei Marii în drum spre Nicula

Pelerinii Sfintei Marii în drum spre Nicula

Zeci de mii de pelerini din toată țara își îndreaptă în aceste zile pașii spre mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea clujeană Nicula. Unii parcurg sute de kilometrii pe jos pentru a se închina Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, dar și pentru a lua parte la hramul așezământului monahal.

Slujbele de hram, transmise live

Și în acest an, echipa Radio Renașterea formată din Paul Siladi, Grigore Sâmboan, Dan Văscu și Emil Metea, o să vă facă părtași la slujbele speciale și la modul în care se desfășoară unul dintre cele mai importante pelerinaje din țară. Din 14 august, de la ora 18:00, toate slujbele oficiate la mănăstire vor fi transmise în direct, pe frecvențele radioului, dar și pe internet. De anul trecut acestea pot fi urmărite și în varianta video, pe site-ul radioului www.radiorenasterea.ro, sau pe  pagina de Facebook.

Slujbele speciale dedicate hramului au început astăzi, 13 august 2017, cu Sfânta Liturghie, iar de la ora 18:00, pelerinii au asistat la Cesul al IX, Vecernia și Acatistul Adormirii Maicii Domnului,  oficiate pe altarul de vară, iar la final a rostit un cuvânt de învățătură protopopul de Dej, părintele Ionuț Buftea.

De la ora 21:00, credincioșii vor lua parte la  slujba Miezonopticii, oficiată de eclesiarhul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, arhim. Teofil Roman. La finalul acestei slujbe, părintele arhimandrit va adresa mulțimii un cuvânt de învățătură, iar credincioșii vor rămâne în rugăciune până mâine dimineață când Sfânta Liturghie va fi săvârșită de exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, arhim. Dumitru Cobzaru.

Mâine seară, în ajunul Adormirii Maicii Domnului, de la ora 18:00, Vecernia și Prodohul închinate  praznicului vor fi sărvârșite de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi, condus de Înaltpresfințitul Părinte Andrei.

Marţi, 15 august, în ziua hramului, Sfânta Liturghie va fi oficiată de la ora 09:00 DE ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, ÎPS Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, ÎPS Luca, Mitropolit de Zaporozhye şi Melitopol din Ucraina, respectiv PS Emilian Crişanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, în sobor de preoți și diaconi.

Zeci de mii de oameni, așteptați la hram

Numeroși credincioși au ajuns încă din acest sfârșit de săptămână la mănăstire. Așezați pe dealul din jurul așezământului monahal, și-au petrecut nopțile sub cerul liber sau și-au instalat corturile, pentru a putea lua parte la toate slujbele oficiate pe altarul de vară. Cei mai mulți o să ajungă mâine, în ajunul praznicului, când este programat și tradiționalul pelerinaj pe jos „La Nicula colo-n deal”,  ce are loc de la ora 12:00 din Gherla, până aici sus, la mănăstire, un drum de aproximativ șapte kilometri, ce va fi parcurs în rugăciuni și pricesne, în frunte cu Inaltpreasfințitul Părinte Andrei.  După ce ajung în curtea așezământului monahal, oamenii se opresc la bisericuța de lemn, unde rostesc rugăciuni și o parte dintre ei, conform tradiției, o înconjoară în coate și în genunchi de șapte ori. Apoi se alătură  șirului lung de oameni ce duce în biserica veche, acolo unde pelerinii pot săruta icoana făcătoare de minuni. Pana la altar, printre rugăciuni, ei își spun unii altora necazurile. Unii vin să ceară ajutor, înă mulți urcă  an de an dealul Niculei să-i aducă Maicii Domnului mulțumire pentru că le-a ascultat rugăciunile.

Și în acest an, pelerinii din satele sălăjene au  parcurs pe jos drumul spre Mănăstirea Nicula, peste 150 de kilometri. „Norodul”, cum i se spune grupului, a plecat joi dimineaţă, fiind petrecut de oamenii din sat, care le-au urat pelerinilor să ajungă cu bine. Pe drum, pelerinii s-au rugat şi au cântat pricesne, făcând doar popasuri pentru a lua mesele principale ale zilei, mâncând „din traistă bucate de post” sau la gazde. Pelerinii din Derşida și Bobota vor ajunge la Mănăstirea Nicula în cursul serii de duminică.

La Nicula se poate ajunge și cu autobusul, vor fi curse directe Cluj-Napoca-Nicula, dar și cu trenul. Pentru cei ce aleg trenul, în ziua de 15 august, acestea vor fi suplimentate, informează CFR Călători.

Meteorologii anunță temperaturi de maxim 30 de grade pentru mâine și poimâine, astfel că e posibil ca numărul pelerinilor să fie mult mai mare față de anul trecut, când autoritățile au anunțat în jur de 30 de mii. De asemenea, numărul pelerinilor ar putea fi crescut deoarece în acest an ziua de luni, 14 august, este liberă pentru salariaţii din sectorul public, pentru a face legătură între zilele de week-end şi ziua de 15 august, declarată nelucrătoare.

Pentru ca pelerinii să aibă un climat de rugăciune, și-n acest an autoritățile locale și conducerea mănăstirii Nicula le-au interzis comercianților de alimente sau bunuri diverse să-și vândă marfa pe drumul care duce din satul Nicula până la mănăstire. Astfel, au permis doar vânzarea de obiecte bisericești, pe care credincioșii le pot cumpăra de la standurile amplasate în apropierea porții de intrare.

De asemenea, cei care vor dori să se spovedească, vor avea la dispoziție zeci de preoți care în aceste zile le vor asculta mărturisirile, în biserica nouă a mănăstirii.

De peste 300 de ani, Icoana Maicii Domnului își asteaptă pelerinii

Icoana Maicii Domnului de la Nicula, cea care adună an de an zeci de mii de credincioși,  fost pictată în anul 1681 de preotul Luca, din comuna Iclod, judeţul Cluj, la cererea şi pe cheltuiala nobilului român Ioan Cupşa din Nicula, care a donat-o, ulteror, bisericii din sat. Primele atestări ale minunilor săvârşite de icoana Fecioarei Maria datează din februarie 1699, când icoana a început să lăcrimeze timp de trei săptămâni. De-a lungul timpului, reprezentanţii Mănăstirii Nicula au consemnate cazuri de persoane care sufereau de diverse boli şi care s-au vindecat după ce s-au rugat şi au atins icoana.  Nicula a primit statutul de centru de pelerinaj încă din 1767, când Papa Clement al XIII-lea a acordat indulgenţă plenară tuturor pelerinilor care merg la Nicula de 15 august. Biserica ce adăposteşte în prezent icoana a fost ridicată în secolul al XIX-lea de Episcopia Greco-Catolică de Gherla. Papa Pius al XI-lea a acordat Niculii statutul de sanctuar marian, iar în anul 1936, episcopul unit Iuliu Hossu, cel care avea să devină mai apoi cardinal, a înfiinţat o mănăstire, dată în grija Ordinului Bazilian. Însă călugării greco-catolici au fost arestaţi de Securitate în anul 1948, iar de atunci mănăstirea a fost dată Bisericii Ortodoxe Române ceea ce nu împiedică astăzi creştinii români atât ortodocşi cât şi greco-catolici  să vină în pelerinaj împreună la Icoana Făcătoare de Minuni de la Nicula.