Mesajul Preasfințitului Iustin la cea de-a 112-a Adunare generală ASTRA Carei 13-15 octombrie 2017

• publicat la: 13 October 2017
Mesajul Preasfințitului Iustin la cea de-a 112-a Adunare generală ASTRA  Carei 13-15 octombrie 2017

   Între instituţiile culturale româneşti, create în sec. al XIX-lea, de importanţă deosebită este  Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român -ASTRA. Înfiinţată în anul 1861 pe principiul că “unde dezbină legea, cartea poate uni”, ca urmarea intervenţiei mitropolitului Andrei Şaguna la guvernatorul ardelean Lichtenstein, într-o perioadă grea când se încerca deznaţionalizarea poporului român, ASTRA a fost centrul de gravitate al năzuinţelor culturale, morale, sociale, precumşi al aspiraţiilor naţionale  ardeleneşti.

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) a luat naştere ca urmare a unirii energiilor românilor transilvăneni în jurul ideilor îndrăzneţe ale programului adunării naţionale din mai 1848 de pe Câmpul  Libertăţii de la Blaj. Atunci, 40.000 de reprezentanţi ai poporului român s-au ridicat împotriva feudalismului şi aristocraţiei, pentru o viaţă naţională proprie şi pentru cultura poporului român, fortăreaţa de apărare a fiinţei naţionale.

Printre scopurile ASTREI se numărau acelea de a înainta cultura poporului român prin iniţiere de studii şi editări de publicaţii literare, ştiinţifice şi artistice, înfiinţare şi susţinere de biblioteci populare în fiecare comună, biblioteci regionale în fiecare centru de despărţământ şi o bibliotecă mai mare centrală; întemeiere şi susţinere de muzee regionale în centrele despărţămintelor pe lângă un mare Muzeu central; aranjare de expoziţii etnografice, de agricultură, grădinărit, pomărit, de copii, industriale, artistice etc.; conferinţe şi prelegeri populare; acordare de premii şi burse; înfiinţare de bănci populare, cooperative, publicarea revistei Transilvania; publicarea de cărţi din colecţia “biblioteca poporală”, “biblioteca tineretului” şi alte cărţi folositoare, instruirea celor neştiutori de carte.

Prin programul, statutele şi întreaga gamă a dezideratelor şi realizărilor sale notabile, prin emulaţia, înflă­cărarea şi spiritul de solidaritate şi acţiune pe care le-a generat, prin ecoul pe care l-a avut în rândul întregii populaţii româneşti din Transilvania, ASTRA a asigurat elementul de sinteză a tuturor năzuinţelor generaţiilor anterioare şi elementul de progres naţional şi social pentru generaţiile următoare.

Având sediul central la Sibiu, ASTRA a coordonat întreaga mişcare culturală din oraşele şi satele Transilvaniei şi din alte centre ale monarhiei, stabilind în acelaşi timp legături trainice cu românii de peste munţi. Asocierea s-a dovedit încă o dată o mare virtute, care a strălucit românilor transilvăneni.

Adunările generale ale ASTREI au jucat un rol important. Dacă în viaţa politică şi mai ales în cea confesională, dezbinările erau mari, pe terenul activităţii culturale, românii transilvăneni găseau o cale comună.Adunările generale au acoperit în timp toată Transilvania şi au trecut şi peste hotarele ei. Ele s-au mutat de la Sibiu la Braşov, la Dej, la Turda, la Sighişoara, Alba Iulia, Blaj, Gherla, Orăştie, Abrud, Făgăraş, Haţeg, Năsăud, Sebeş etc. S-aconstatat că schimbarea de la un an la altul a locului Adunării, a făcut pe românii din diferitele părţi ale ţării să se cunoască unii pe alţii, i-a deprins să lucreze împreună şi să se stimeze unii pe alţii, i-a învăţat să-şi preţuiască şi să-şi cultive limba; a susţinut vie scânteia naţională, chiar şi acolo unde era în primejdie a se stinge; a aplanat contrastele sociale şi confesionale; ne-a deprins a ne simţi cu toţii fiii aceluiaşi popor şi a hrăni acelaşi ideal.

Iar ceea ce este mai important, Adunările Generale ale ASTREI au pregătit Marea Adunare a Unirii de la Alba Iulia.

Urmând acest principiu,de a fi acoperit întreg teritoriul transilvan, astăzi ne aflăm cu toţii la Carei, la o nouă Adunare generală, fapt  care ne onorează, atât pe noi ca reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române cât şi pe reprezentanţii comunităţii române din Carei.

Pentru toate acestea trebuie să-i fim recunoscători lui Dumnezeu, rugându-L să ne fie aproape românilor din Transilvania ,cu binecuvântarea Sa, pentru încă multe Adunări generale de acum înainte întru dăinuirea neamului nostru românesc.

 

+ IUSTIN

 

Episcopul Maramureşului şi Sătmarului

Lasati un comentariu