Protopopul Romulus Marchiş şi careienii participanţi la Marea Unire din 1918

• publicat la: 27 November 2017
Protopopul Romulus Marchiş şi careienii participanţi la Marea Unire din 1918

„…Marea Unire din 1918 a fost și va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreţia sa stă în faptul că desăvârșirea unităţii naţionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan râvnit cu putere, din străfundurile conștiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-i călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit […]. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-i da armătura teritorial-instituţională, care este statul naţional. […]” Astfel marchează regretatul academician Florin Constantiniu semnificaţia istorică a zilei de 1 decembrie 1918.

Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezintă fără doar și poate evenimentul principal al istoriei României și totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii. Aniversăm cu respect în fiecare an Ziua Naţională a României la 1 Decembrie, prilej de rememorare a jertfei înaintașilor și a luptei pentru constituirea statului naţional român.

Vă prezentăm în continuare câteva aspecte din perioada premergătoare Marii Uniri în comitatul Satu Mare.

Pe fundalul crizei de autoritate provocată de finalul războiului (primul război mondial- n.r.), în cursul lunilor noiembrie și decembrie ale anului 1918, se constată o cristalizare rapidă a unor forme de organizare politică şi administrativă ad-hoc. Cele două forme tipice ale unei asemenea organizări au fost consiliile locale, care urmau să conducă administraţia locală şi gărzile naţionale, destinate a asigura ordinea publică, averea publică şi particulară.

În comitatul Satu Mare, ca, de altfel, în întreaga Transilvanie, ele reprezentau viitoarele instituţii de stat. În părţile sătmărene, numărul membrilor consiliilor naţionale era între 19-75 de persoane, în funcţie de mărimea localităţilor. În cele 71 localităţi unde s-au înfiinţat consilii naţionale, s-au ales 914 membri. Din punct de vedere al reprezentării sociale sau al categoriilor sociale, 144 erau intelectuali (preoţi, învăţători, avocaţi, notari), 777 ţărani şi 10 din alte categorii (meseriaşi şi negustori). Se constată prevalenţa elementului ţărănesc, peste 80 % din totalul membrilor.

Cele 44 de gărzi naţionale, înfiinţate în tot atâtea localităţi, cuprindeau un număr de 751 membrii, fiecare gardă având între 12-15 persoane. Ele erau conduse de subofiţeri sau ofiţeri români demobilizaţi de pe front sau de fruntaşi ai satelor.

In aceasta perioada,in data de 18 noiembrie,comunele româneşti aparţinând plăşii Carei au ţinut o mare adunare populară în sala mare a primăriei Carei, în cadrul căreia s-au constituit „Consiliul Naţional Român” al plăşii Carei ca şi consiliile naţionale române comunale.

Detalii despre  desfăşurarea adunării aflam de la Viorel Ciubotă,in cartea  Vicariatul naţional român Carei, Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1997, pp.83-85.

„” Poporul intonează imnul naţional român. După intonarea acestuia, convocatorul adunării, arhidiaconul Romulus Marchiş deschide adunarea invitând-o să aleagă ad-hoc un preşedinte şi doi notari. Sunt aleşi ca preşedinte arhidiaconul Romulus Marchiş iar ca notari Demetriu Coltău şi Ambroziu Nicoară. Constituindu-se adunarea, preşedintele printr-o cuvântare însufleţitoare face cunoscute scopul adunării şi semnificaţia consiliilor naţionale române. După aceasta, adunarea depune jurământul de credinţă faţă de Consiliul Naţional Român Central, textul jurământului fiind citit de preotul Cornel Abrudan din Resighea.

După aceasta se constituie „Consiliul Naţional Român” în felul următor: preşedinte – arhidiaconul Romulus Marchiş, vicepreşedinte – avocatul dr. Cornel Pop, notar – Demetriu Coltău, administratorul băncii ”Bihoreana”, membri: George Mureşan protopop în Moftinu Mic, Alexiu Pop protopop în Sanislău, Andrei Bogdan protopop în Portiţa, Cornel Bogdan preot în Resighea, Ambroziu Nicoară învăţător, Alexandru Săucan casierul sucursalei băncii ”Bihoreana”, Valentin Vanca mecanic şi locuitorii Vasile Mocanu din Dindeşti, Ioan Nylvan din Andrid, Iosif Szabo din Istrău, Iacob Moldovan din Moftinu Mic, Iuliu Pop din Simiclăuş, Ioan Naghi din Tiream, Aurel Boroş din Portiţa, George Lang din Resighea, George F. Indre din Vezendiu, Augustin Pişcorean din Domăneşti.

Sanislăul şi Ciumeştiul îşi vor comunica ulterior împuterniciţii.

După aceasta s-au constituit consiliile naţionale române comunale, atât cele locale cât şi cele din imprejurimi; unde constituirea nu a fost realizabilă, constituirea acelora se va comunica ulterior consiliului naţional român de plasă. După aceasta dr. Ilie C. Barbul, preşedintele Consiliului Naţional Român Satu Mare, ţine o cuvăntare cuprinzătoare, în care avertizează poporul asupra primejdiei exemplului ”bolşevic”, apoi cere funcţionari români sau care vorbesc româneşte în toate ramurile justiţiei şi administraţiei, recomandă a fi sprijinit Kalnay Gyula, secretarul comitelui suprem, pentru a fi numit comisar guvernamental al comitatului în locul comitelui suprem demisionat, care intotdeauna, fără deosebire de naţionalitate, a ascultat cu politeţe toate necazurile poporului.

După aceasta, rostesc cuvântări insufleţitoare preotul Cornel Abrudan din Resighea, învăţătorul – locotenent Ioan Matei, preotul George Mureşan din Moftinu Mic, apoi dr. Cornel Pop vorbeşte, după trei ani şi jumătate de prizonierat în Rusia, despre importanţa revoluţiei şi despre marile cuceriri generate de aceasta şi socotind, pe baza dreptului la revoluţie şi autodeterminare, nedreaptă încorporarea forţată a poporului român sub jurisdicţia episcopiei de Hajdudorog şi ca participant la hotărârea adoptată în adunarea din 13 ale lunii curente ţinută la Satu Mare, care a declarat  nulă această episcopie în privinţa poporului român, nerecunoscându-i pe mai departe autoritatea, intezicându-li-se orice contact pe viitor cu episcopia de Hajdudorog, propune proclamarea unui vicaritat naţional român independent, subordonat doar Sf. Scaun apostolic de la Roma, pe durata cât se va realiza reincorporarea la vechile dieceze, având toate privilegiile care se cuvin, pe baza dreptului canonic, locţiitorilor de episcopi pe timpul cât scaunul episcopal e vacant, tuturor celor 46 de parohii româneşti, care au fost smulse din diecezele mamă şi încorporate episcopiei de Hajdudorog ca urmare a falselor intrigi promovate de putredul regim politic trecut; face apel la dragostea şi libertatea guvernului noii republici ungare; care doreşte să garanteze tuturor popoarelor din ţară libertatea religioasă şi libera dezvoltare în spiritul dragostei şi conlucrării paşnice ca şi a comunităţii de simţăminte.

Adunarea populară primeşte această propunere cu un entuziasm de nedescris şi, în acest sens, proclamă vicariatul naţional, român independent, alegând de vicar, în unanimitate, pe arhidiaconul din Carei Romulus Marchiş, căruia ii jură stimă si supunere obligatorie în chestiunile bisericeşti şi confesionale  şi indică vicarului nou ales să raporteze aceste hotărâri consiliului de miniştri a republicii ungare şi nunţiaturii apostolice în scopul recunoaşterii legale şi de drept a acestui vicariat; să-l înştiinţeze pe fostul episcop de Hajdudorog şi să emită în această privinţă o circulară către întregul popor şi cler. După cuvintele lui Dumitru Coltău, adunarea pretinde restabilirea limbii române în toate şcolile populare, restabilirea în cadrul gimnaziului local a catedrei de română şi a religiei în limba română care fuseseră suspendate iar în şcolile civile să fie înfiinţate pe seama elevilor români catedră românească.

După aceştia, s-au înscris la cuvânt localnicii Valentin Vanca şi Andrei Ilieş, care şi-au exprimat adeziunea la hotărările adoptate împotriva episcopiei de Hajdudorog, după care arhidiaconul prezident, arată în cuvântul de încheiere, că înfiinţarea gărzilor naţionale române va fi executată de ofiţeri aflaţi în subordinea căpitanului Cornel Savu, cu aportul comandamentului militar din Satu Mare, iar în final, între uralele ce răsunau aduce mulţumiri în mod public, pentru cedarea sălii de consiliu, primarului din localitate, adunarea luând sfârşit, în acordurile imnului românesc, într-o ordine exemplară.

După cum aflăm din surse competente, Consiliul Naţional Român nou înfiinţat nu are alt ţel, decât acele ţeluri pentru realizarea cărora fiecare maghiar trebuie să-şi dea sprijinul, ca fiecare cetăţean maghiar să-şi exercite în mod liber propria credinţă, şă-şi poată folosi limba naţională şi ca cetăţean egal al statului să-şi poată trăi propria-i viaţă culturală, s-o  dezvolte, ca în acest fel, pe baza comunităţii de simţăminte, de înţelegere şi iubire cetăţenească, contopindu-se într-un popor fericit, să ducem mai inainte cauza obştească a republicii populare.””

Un  alt  document,datat 28 noiembrie 1918,sub titlul Credentional, si cuprins in  *** Ioan Popescu-Puţuri, Ştefan Pascu (coordonatori principali), 1918 la români-documentele unirii, volumul IX, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, p. 35.,ne ofera date despre deputatii alesi a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

“”1918, noiembrie 28 Carăii Mari (cerc electoral).Credenţional dat de colegiul electoral Carăii Mari pentru cinci deputaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918                           

                                                                                                   Credenţional

Subsemnaţii adeverim, că în cercul electoral al Carăilor Mari din comitatul Sătmar s-au ales azi ca delegaţi ai acestui cerc dnii: Dr. Cornel Pop, advocat, locuitor în Carăii Mari; Corneliu Abrudan, paroh, locuitor în Resighea; Valentin Vanca, maşinist, locuitor în Carăii Mari; F. George Indre, econom-posesor în Vezend; aleşi cu unanimitate.

Drept-ce susnumiţii delegaţi sunt prin aceasta autorizaţi a lua parte cu vot decisive la Marea Adunare Naţională Română ce se va convoca prin Consiliul Central Naţional Român, în numele tuturor românilor din acest cerc electoral şi la alta Mari Adunări Naţionale Române, care eventual o să mai fie convocate în decursul anului acestuia ori în anul următor şi a contribui cu votul lor la deciderea asupra sorţii viitoare a neamului românesc din Transilvania, Ungaria şi Banatul Timişan.

Dat din colegiul electoral al cercului electoral Carăii Mari ţinut în ziua de 28 Noiembrie 1918.

Semnează documentul: Romul Marchiş, preşedinte; Ştefan Tăşnădan, notar; Aurel Boroş, locuitor în Portiţa; Vasile Moca, locuitor în Dindeşti; Iosif Pop, locuitor în Ciumeşti; Ioan Pop, locuitor în Carăi; Ioan Nilvan, locuitor în Andrid; Iuliu Pop, locuitor în Crasna-Simiclăuş; Ioan Nagy, locuitor în Tiream; Ludovic Tier, locuitor în Vezend; Ioan Raţiu, locuitor în Istrău; Demetriu Pop, locuitor în Sanislău.***

Protopopul de Carei,  arhidiaconul Romulus Marchiş a fost fratele Otiliei Marchiş, scriitoarea care are o statuie în centrul oraşului Carei alături de poetul Ady Endre.

Marţi, 28 noiembrie 2017, în sala de simpozioane  de la parterul castelului,  de la ora 12,20  muzeograful Mihai Mocan va susţine o  prezentare despre   ”Marea Unire și Careienii”, care invocă personalitățile reprezentative în susţinerea pentru Marea  Unire din zona Careiului.

DELEGAȚII SĂTMĂRENI LA MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ

Delegații aleși de cercurile electorale sămărene:

Abrudan Corneliu

Resighea

Apai Mihai

Medieșu Aurit

Barbu Nicolae dr.

Mocira

Barbu Ilie Carol dr.

Satu Mare

Bârlea Grigore

Prislop

Cânța Demetriu

Tăuții de Sus

Cavași Traian

Boghiș

Cărbunar Coriolan

Moftinu Mic

Cherecheș Ioan

Sânmiclăuș

Coltău Demetriu

Carei

Cupșa Domițian

Tășnad

Demian Atanasie

Negreia

Doboși Ioan dr.

Halmeu

Dobrean Ioan

Satu Mare

Donca Grigore

Uifalău (R.U.)

Donca Vasile

Amați

Dragoș Teofil dr.

Baia Mare

Filep George

Santău

Indre George

Vezendiu

Matei Ioan

Supuru de Jos

Maxim Augustin – Arhim

Bixad

Mocan Vasile

Santău

Mureșan Alexandru

Sătmărel

Mureșan George

Culciu Mare

Mureșan Teodor

Blaja

Nagy Andrei

Doba

Nilvan Aurel

Șomcuta Mare

Nistor Iosif

Homorodu de Mijloc

Pintea George

Solduba

Pocol Alexiu

Baia Mare

Pop Iustin

Gherța Mare

Pop Sever

Turț

Pop Vasile

Apa

Pop Ioan lui Nicoară

Turț

Popan Vasile

Lipău

Popp Cornel dr.

Carei

Popp Mihai dr.

Satu Mare

Pustai Vasile

Săuca

Radocea George

Șomcuta Mare

Roca Vasile

Satu Mare

Roman Tiberiu

Andrid

Rus Gheorghe

Potău

Sălăjan Vasile

Seini

Silaghi Gheorghe

Silvaș

Steer Coriolan dr.

Tășnad

Șutai Iosif

Sătmar

Tămaș Fane

Călinești

Tibil Ioan dr.

Șomcuta Mare

Vanca Valentin

Carei

Zbona Vasile

Gherța Mică

 

II. Delegați de drept

 

Pr

Berinde Alexe

Seini

Pr

Breban Alexandru

Baia Mare

Pr

Buzilă Romulus

Mădăras

Pr

Coroianu Demetriu

Santău

Pr

Cupcea Petru

Supuru de Jos

Pr

Demian Atanasiu

Negrști

Pr

Doboși Ioan

Turț

Vicar

Marchiș Romul

Carei

Pr

Ossian Pamfil

Valea Vinului

Pr

Patachi Iosif

Ardusat

Pr

Ternoven Ioan

Soconzel


III. Delegați ai Gărzilor Naționale Române sătmărene:

 

Bohățiel Coriolan dr.

Baia Mare

Gele Vasile

Turț

Schiller Alexandru dr.

Baia Mare

Tomoioagă Adrian

Bocicău

 

IV. Delegați ai Reuniunilor învățătorești sătmărene

 

Nilvan Alexandru

Șomcuta Mare

Mureșan Teodor

Blaja

Nicoară Abrozie

Carei

Raț Ioan

Istrău

 

 

V. Delegați din partea localităților

Albu Constantin

Hotoan

Alunar Demetriu

Pișcari

Ardelean Simion

Șișești

Barbul Costan

Pomi

Băliban Ioan Virgiliu

Unimăt

Betea Ion

Racșa

Bonea Ioan

Pișcari

Breban Nicolae

Cicârlău

Catrișcău Ioan

Iojib

Chiș Demetriu

Mădăras

Ciobanu Vasile

Silvaș

Cionghi Ioan

Moftinu Mic

Ciuturaș Vasile

Iojib

Cociș Teodor

Culciu Mare

Cordoș Gheorghe

Medieșu Aurit

Corodan Ioan

Medieșu Aurit

Costin Vasile

Giungi

Cristea Ioan

Valea Vinului

Cristea Vasile

Valea Vinului

Donca Ioan

Moftinu Mic

Dragoș Aurrel – Preot

Vama

Erdös Gheorghe

Iojib

Gătină Mihai

Doba

Ghergariu Leontin

Terebești

Hoban Vasile

Firiza

Ileș Ioan

Silvas

Lupan Petre

Firiza

Lupaș Gheorghe

Ilba

Marcu Simion

Cavnic

Mărcuș Ioan

Mădăras

Mihalca Ioan

Sătmărel

Mureșan Pavel

Firiza

Orha Ioan

Rușeni

Palcău Ioan

Pișcari

Pătcașiu Vasile – Preot

Hotoan

Pelle Ioan – Preot

Pomi

Pop Gheorghe

Rușeni

Pop Gheorghe

Valea Vinului

Pop Ioan

Firiza

Pop Traian

Mădăras

Pușcaș Zaharia

Firiza

Ruba Ștefan

Pișcari

Sălăjan Gheorghe

Hotoan

Sălăjan Traian

Hotoan

Tot Ludovic

Valea Vinului

Turți George

Doba

Varga Gavril

Hotoan

 

Lasati un comentariu