Consilierul primarului MINTE cu NERUŞINARE. Preotul din Ianculeşti nu a fost contactat de Protopop pentru a-şi cere scuze
Preotul român ortodox Gheorghe Sorian a fost acuzat de către presa de casă a Primăriei Carei că a făcut o serie de acuzaţii la adresa primarului şi a Consiliului Local, acuzaţii care însă nu au fost dovedite. Preotul din Ianculeşti dezminte faptul că a fost abordat de Protopop pentru a-şi cere scuze şi faptul că a fost invitat la protopopiat pentru scuze!
Afirmaţiile denigratoare la adresa preotului român din Ianculeşti au apărut PRIMA dată pe Pagina de Facebook a UAT Carei şi apoi rapid preluate de blogul consilierului personal al primarului Kovacs care se declară ungur în toate mediile pe care le frecventează.
Materialul postat pe pagina Primăriei Carei a avut la bază declaraţii secvenţiale de la întâlnirea cu uşile închise din sala mică de şedinţe.În cadrul acelei întrevederi preotul a fost denigrat de către consilierul delegat sătesc numit şi nu ales, Ionuţ Oneţ. Denigrările la adresa preotului Sorian nu au fost date publicităţii de către redacţia din primăria Carei şi nici de cei care au preluat pe nemestecate materialul secvenţial.
Preotul Gheorghe SORIAN dezminte faptul că ar fi fost contactat de Protopopul Mocan pentru a-şi cere scuze! Preotul Sorian a declarat astăzi, 7 martie 2018, la Carei, la ora 11,00, faptul că nu a fost contactat de nimeni pentru a-şi cere scuze!
Afimaţiile de care este învinuit NU corespund cu realitatea, credincioşii aflaţi la biserică în duminica respectivă afirmând că vorbele preotului au fost cu totul altele. Deţinem aceste declaraţii pe care le vom face publice dacă va fi necesar.
Urmăriţi faptul că pe Opinie de Carei apar postări în timpul programului de lucru din Primăria Carei unde este angajat singurul său proprietar.
Preotul ortodox Sorian va ieşi în pensie de la data de 1 mai 2018 , postul său fiind râvnit de foarte multă lume. Să fie o coincidenţă faptul că fratele consilierului Oneţ este preot în alt sat dar are casa părintească în Ianculeşti?
Ruşine Opinie de Carei şi Ruşine Szasz consilierul personal al primarului Kovacs că vor să acopere ingineriile imobiliare din Ianculeşti cu astfel de mizerii la adresa preotului care înţelege că trebuie să păstreze intact pământul ianculeştenilor.
Cum a fost posibilă construirea unei capele mortuare pe un teren care nu avea clarificată calitatea de proprietar? De ce se cere ridicarea uzufructului şi asupra păşunii de 17 ha împreună cu terenul pe care se află cimitirul?
Veniţi cu documente şi probe concrete scribilor din Primărie şi nu atacaţi un preot numai pentru că apără drepturile ianculeştenilor!
Buletin de Carei
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de intrebare la 7 martie 2018 - 16:11
vorba lui Onet,,,,pana PSD,,ul e in floare nicaieri nu ma doare,,,,minciuna pe primul loc
de unul la 7 martie 2018 - 16:21
MOCANU A AJUNS PROTOPOP PRECUM SOTIA DIRECTOR DE SCOALA,,,,,,,frumos NU ????
de altul la 7 martie 2018 - 18:41
nu mai incita finule ca stim ca tu pui astfel de comentarii….cine te mai crede dupa ce te faci de ras cu minciuni si falsuri despre preoti????
de Marius la 7 martie 2018 - 20:21
Fără nici un comentariu și fără scandal chemați sau sesizati DNA.Cu asemenea de specimente nu se poate.Incompetenți asta-i adevărul numai sa profite și să facă abuz de serviciu în repetate rânduri atâta pot.
PSD ul în floare nicăieri nu ma doare!A fost cândva ia sesizati organele competente și garantez ca acest pui de preot dispare fără urme.Fiind-ca daca își face băiatul probleme nu cred ca acum PSD ul își permite să il scoate din rahat sau să musamalizeaza problema.
Foarte bine face Buletin de Carei ca scoate în evidență toate abuzurile.RESPECT.Mult succes!
de FarmaciaDigi la 8 martie 2018 - 11:37
Doar acest tratamentul îi mai poate ajuta pe cei doi consilieri.
Pe cel personal și pe cel numit delegat sătesc.
O tabletă dimineața, la prânz, seara și la miezul nopții.
Îi scapă de noxe.
https://youtu.be/oTGI3ehXeJw
de Altă întrebare la 8 martie 2018 - 12:08
Nu cumva s-a cerut, așa cum se scrie în articol, ridicarea uzufructului comunitătii moților ianculeșteni asupra a 17 hectare de pășune pentru a se drege un alt abuz al cărui autor este, evident, tot primăria?
La un moment dat, Comisia de fond funciar din Carei a reîmproprietărit ilegal un număr de ianculeșteni care și-au revendicat “terenurile agricole” cu care au intrat in Godpodãria Agricolã Colectivã, cu cele 17 hectare care au fost parte a pãșunii comunale si pentru care ianculeștenii dețineau dreptul de uzufruct înscris în CF Carei.
Nu cumva de acele 17 hectare de pãșune comunală o fi vorba?
Nu de alta, dar dacă pe extractul de CF al unuia dintre cei reîmproprierăriți scrie la categoria de folosință a terenului “pășune”, “aflată în uzufructul comunității de moți ianculeșteni”, lucrurile nu sunt de loc in regulă pentru actualul proprietar la notariat dacă ar vrea acum să vândă terenul respectiv. Cazul nu este singular, fiindcă sunt in jur de douăzeci de astfel de ianculeșteni.
Este cineva (informat și în cunoștiință de cauză) care poate răspunde la această “Altă întrebare)???
de Poet Careian 2018 la 8 martie 2018 - 14:35
Alta intrebare,dar mai multe smecherie,dar toti sa fie acoperite,postul de preot sa fie pregatita,sa ne bucuram odata cu aceasta problema rezolvata,si sa fim uniti dragi careieni in aceasta epoca CENTENARA.
de ionel la 8 martie 2018 - 15:48
ionut onet are un frate preot care vrea sa vina la Ianculesti daca la Lucaceni nu a primit nimic.
de Florin la 8 martie 2018 - 18:31
Pentru unele persoane misiunea de a fi preoteasa constituie un impediment pentru a deveni director.
de Vasile la 8 martie 2018 - 18:37
O intrebare pentru „unul”: Cine cunoaste mai bine parohiile si greutatile cu care se confrunta preotii decat persoana care a ocupat ani de zile functia de secretar al Protopopiatului si responsabil cu catehizarea tineretului ? Felicitari P.S Justin pentru alegerea inteleapta pe care a luat-o si mult succes parinte Protopop
de Altă întrebare la 8 martie 2018 - 18:52
Imi exprim regrete eterne, dar nu înțeleg nici o iotă din limba română scrisă de renumitul Poet Careian.
Iar din gândirea logică a dânsului nu înțeleg chiar nimic…
Ca să pot să-i înțeleg “versurile”, voi fi nevoit să folosesc Google Translate.
de unio la 8 martie 2018 - 20:16
@ alta intrebare 8 martie 12:08
Suprafata propusa pentru ridicarea uzufructului este de 30 de ari (3000 m patrati), cum se poate vedea din hartia cu patratele, fara antet si nesemnata care i-a fost prezentata preotului spre semnare. Poza respectivei hartii este publicata in Buletin de Carei. Ce nu imi este clar e de ce se doreste intabularea a 30 de ari ca teren al primariei, cand constructia (capela) nu acopera nici macar 10 ari ca amprenta la sol? Ce se urmareste cu cu restul suprafetei?
de unio la 8 martie 2018 - 20:19
http://www.buletindecarei.ro/2018/03/primarul-kovacs-acuza-preotul-ortodox-din-ianculesti-si-minte-cu-nerusinare-cu-privire-la-cine-a-intocmit-adresele.html vedeti poza a treia, cea scrisa de mana
de Marius la 8 martie 2018 - 20:45
Ionel ai dreptate are un frate preot!Acest pisorcos crede că daca este PSD ist poate tăia și spânzurat cum a fost pe vremuri.Numai ca pilele se cam duc și teamă este mare!Vine DNA
de victor la 8 martie 2018 - 21:55
domnule primar dar nu te mai saturi sa bagi zizanie intre romani si in biserica ????? ai platit datoriile pe care le ai la buget ???? seda ca nu ??? folosesti primaria ca pe firma ta si vorbesti de romani cu dispret si ne faci ba sudisti ba olteni ba regateni !!!! rusine sa iti fie ca nu ai deloc educatie si nici cei 7 ani de acasa !!!!
de Altă întrebare la 9 martie 2018 - 03:03
@unio la 8 martie 2018 – 20:16
Am văzut hârtia (ciorna) scrisă de mână de Ionuț Oneț, pozată în articolul citat de Dvs. la 8 martie 2018 – 20:19. Acestei “sugestii amabile” nu i s-a dat curs in nici un fel nici de preotul Sorian și nici de Consiliul Parohial Ianculesti.
M-am referit la cele scrise in articol de mai sus despre “7 ha pășune” șibnu la cei 30 ari (3000 mp) aferenți Capelei, fiindcă autorul articolului întreba:
“De ce se cere ridicarea uzufructului şi asupra păşunii de 17 ha împreună cu terenul pe care se află cimitirul?”
Autorul nu a menționat sursa (documentul) în care a găsit referirea la cele “17 ha de pășune”. In cele două fotografii cu Incheierea de CF din 29-01-2018 din articolul citat de dvs, ilizibile ce-i drept, n-am vãzut nici o referire la “17 ha pãșune”
Este cunoscut faptul că prin hotărârea Comisiei locale de fond funciar Carei nr. 672/88/29.01.1993, o suprafață de teren de aproape 17 ha pășune (mai precis de 16,22 ha de pãșune a parcelei nr. 1164) a fost “retrocedată” unui număr de 28 de cetățeni din satul Ianculești.
Poate că este vorba de aceleași “17 ha pășune”.
Este doar o presupunere, iarcadevărul nu se poate afla decât prin consultarea, de cineva interesat și priceput, a extraselor de CF aflate in arhiva OCPI Carei.
Explicația oficialã privind modul de “reîmproprietărire” a celor 28 cetățeni ai satului Ianculești în anul 1993 cu 16,22 hectare pășune comunală, când de fapt ei au intrat in CAP cu terenuri agricole, aparține fostului ConsilierJuridic Adela-Crina Oprițoiu (acum Secretarul Primăriei din Carei) si a fost conținută in adresa Instituției Prefectului Judetul Satu Mare nr. 7629/SJ/ din 16.07.2015.
In articolul citat de Dvs. la 8 martie 2018 – 20:19 se afirma: “La Ianculești nu este clară nici locația pădurii satului.” și se punea imediat întrebarea: “Unde este pădurea ianculeștenilor?”
Locația pădurii comunale a satului Ianculești este cunoscută cu maximă precizie: Ea se află la marginea comunei Foieni și are denumirea de Kis Fényi Erdö.
http://www.erdorezervatum.hu/sites/erdorezervatum.hu/files/topo_21v.jpg
Doar cã de acestã pãdure a ianculeștenilor toată lumea bună din Carei se preface că nu a auzit niciodată nimic și că nu știe nimic despre ea.
de unio la 10 martie 2018 - 14:20
@ alta intrebare 9 martie 03:03
V-as fi recunoscatoare daca ati preciza sursa conform careia padurea comunala a ianculestenilor se identifica exact cu Kis Fenyi Erdo. Cu atat mai mult cu cat, din lipsa de documente, presupuneri asupra acestei locatii au fost facute deja (d-nii Maries si Florut) dar, pana acum, dupa stiinta mea, nimeni nu a confirmat identificarea respectiva, nici din amintirile batranilor ianculesteni, nici din documente publicate. Sursa respectiva ar reprezenta un plus de informatie absolut necesara.
de Altă intrebare la 11 martie 2018 - 19:34
@unio la 10 martie 2018 – 14:20
Sarcina identificarii exacte a locatiei padurii comunale a ianculestenilor pare sa fie una dificila pentru un cititor neinteresat, neutru, oarecare.
Identificarea padurii trebuia sa fie facuta pana acum de ianculesteni. Musai.
Nu au nici o scuza pentru faptul ca nu au identificat-o pana acum, era numai si numai in interesul lor. Cu ajutorul unora (avocati, topografi) priceputi, buni profesionisti, care trebuiau sa sape mai ales in CF Carei si in arhive, se putea identifica exact fara doar si poate. Totusi
In Arhivele Nationale, Biroul Judetean Satu Mare se poate consulta Formularul Model C 1925, Exproprieri si improprietarire in Transilvania si Banat, completat de Casa Centrala a Improprietaririi, Serviciul Agricol al judetului Satu Mare, Regiunea Agricola Careii Mari privind Situatia aplicarii legilor de reforma agrara in Transilvania si Banat, la Comunele Foieni si Sanislau, situatie incheiata definitiv si inaintata Consilieratului de catre regiunea agricola cu raportul No. 105 din 15 Mai 1926.
Din Tabelul IV, Repartitia padurilor, rezulta ca pe teritoriul comunei Foieni, din padurile luate in primire de serviciile agricole din mosia „Pappenheim” care a avut-o ca proprietar pe contesa Karolyi Erzsebet, vaduva lui Siefried Pappenheim, s-au repartizat 50 jugare de padure (28,875 ha) Coloniei „Urmasii lui Iancu” (colonistilor din satul Ianculesti).
Totalul de 2264 jugare si 1245 st. de padure din mosia „Pappenheim” au fost repartizate unui numar de 22 comune: Foeni, Capleni, Camin, Berveni, Petresti, Ciumesti, Colonia „Urmasii lui Horia, Andrid, Dindesti, Irina, Ghenci, Domanesti, Boghis, Tir eam, Vezendiu, Portita, Resighea, Curtuiuseni, Marna, Scarisoara, Colonia „Urmasii lui Iancu”, Colonia „Urmasii lui Lucaciu”.
O parte din padurea Foieni a fost repartizata personalului silvic, impreuna cu conace, case de locuit, acareturi, constructii izolate aflate pe terenurile expropriate (de ex. o casa de padurar cu 4 camere, 2 grajduri pentru vite, o fantana cu cumpana aflate la locul numit „Vada”; o casa cu 4 camere din caramida arsa, o casa pentru vanatoare cu acoperis sindrila, un grajd acoperis sindrila, o casa cu bucatarie de vara, o fantana aflate la locul numit „Szabad Lighet”).
In documentul care a fost scris pe la inceputul secolului trecut, http://epa.oszk.hu/02400/02451/00088/pdf/EPA02451_Erdeszettorteneti_Kozlemenyek_73_2007_090-185.pdf
intitulat AZ 1879. EVI ERDŐTORVENY ALAPJAN TORTENŐ GAZDALKODAS, la pagina 105 se face referire la proprietarul padurii din Foieni, adica la contesa Karolyi Erzsebet, vaduva lui Siegfried Pappenheim:
„Grof Karolyi Erzsebet (grof Pappenheim Sigfriedne) mezőfenyi birtoka 2814.1 kh-t (1619,5 ha) tett ki. Az egesz erdő homokon allt, s főleg kocsanyos tolgy alkotta, ami koze kőris, nyar es nyir elegyedett.”
Cifrele din cele doua documente citate mai sus privind mosia „Pappenheim” din Foieni sunt destul de apropiate, deci credibile.
Pe o harta publicata pe talul Wikimapia.org/… urmare unui search cu numele Kiserdo Romania/Satu Mare/Foieni …/15111436/hu/Kiserd%C5%91 la marginea dinspre Carei a Foieniului se afla „Padurice”, termen egal cu „Kiderdo”. Pe alte harti ale comunei Foieni se mai poate intalni si Str. Padurea Mica.
Citat dintr-un articol publicat in presa satmareana, din Satu Mare On Line: „Poliția Satu Mare – Vineri, 28 Martie 2014. Poliţiştii au fost sesizaţi de către Csaba K. despre faptul că în timp ce desfăşura activităţi agricole pe un teren situat în apropiere de Pădurea Mică de pe raza com. Foieni a găsit un proiectil neexplodat.”
Fara ca cele de mai sus sa poate fi considerate „surse” asa cum, pe buna dreptate cereti dvs. in comentariu, inclin sa cred ca „presupunerile asupra acestei locatii facute deja” de cele doua persoane nominalizare de dvs in comentariu sunt apropiate de adevar, mai ales fiindca „Paduricea”, „Padurea Mica”, „Kiserdo”, „Fenyi Kis Erdo” este locatia cea mai apropiata de satul Ianculesti.
In final, se poate pune intrebarea, care mie mi se pare a fi una logica:
„Oare in satul Inaculesti nu mai exista nici o persoana aflata in viata si care in anul 1940 sa fi avut, sa zicem, 14-16-18 ani (deci o persoana care sa aiba acum 92-94-96 de ani) si care sa-si aduca aminte cu exactitate de locatia padurii comunale Ianculesti, de unde satenii isi aduceau lemnele necesare pentru iarna?”
Daca exista o astfel de persoana, problema aceasta „spinoasa”, enigma de nerezolvat, poate sa fie rezolvata urgent.
Trebuie intrebata persoana respectiva!
Si mai trebuie sa existe si cineva care doreste sa o intrebe.
de pro ciuta la 11 martie 2018 - 23:03
poate ca a trebuit la cineva padurea si poate ca are colaborare cu cei de la cartile funciare si repede au facut felul atunci.
de unio la 12 martie 2018 - 11:36
@alta intrebare 11 martie 19:34
Din informatiile mele (care, desigur, pot fi inexacte) cea mai in varsta persoana din Ianculesti este Raveca Costea, de circa 90 de ani (nascuta in 1928) care avea circa 11-12 ani in 1940, deci n-ar fi chiar imposibil sa aiba amintiri despre padurea respectiva.
In chestiunea identificarii padurii, tabelul repartizarii padurilor nu precizeaza explicit locatia, ci doar suprafata de 50 de iugare, care corespunde cu cea a Kis Fenyi Erdo. De aceea, nu ar fi imposibil ca suprafata respectiva sa fie, totusi, in padurea mare, cu atat mai mult cu cat din aceea s-au repartizat suprafete unor comune aflate chiar foarte departe de Foieni, precum Andrid, Dindesti sau chiar Boghis.
de Altã îtrebare la 12 martie 2018 - 13:43
@unio la 12 March 2018 – 11:36
Aveti perfectã dreptate.
Pânã la proba contrarie, nu este exclusã nici ipoteza ca pãdurea comunalã a ianculestenilor sã se fi aflat in pãdurea mare, cea dintre Foieni si granita cu Ungaria.
Din cele pe care le-am putut citi pânã acum în BdeC cu privire la acest subiect, eu unul rãmân încã la ipoteza cã locatia ei coincide cu Pãdurea Micã (Kisersö, Kis Fényi Erdö). Admit si faptul cã pot sã mã însel.
In context, s-ar mai putea avea in vedere cel putin urmãtoarele.
La unele intrebãri privind „disparitia” unei pãrti din pãsunea comunalã a ianculestenilor, care in 1926 era in suprafatã totalã de 126,463 jugãre, egal 73,13 ha (lucru care poate fi dovedit fãrã nici un dubiu cu documentul E.No.242/1926 emis la data de 17 noiembrie 1926 de Regiunea Agricolã Careii Mari, semnat de Agronomul Regional A. Bancu si aflat în prezent la Arhivele Nationale, Biroul Judetean Satu Mare) s-a putut rãspunde consultând cãrtile funciare vechi aflate în arhiva OCPI Carei, cum ar fi de exemplu Înscrierea din 18 ianuarie 1947 fãcutã în CF 554 Carei (din care a derivat CF nr. 11151, din care apoi a derivat CF nr. 102644; etc.) prin care s-a intabulat dreptul de uzufruct asupra imobilului respectiv în favoarea Coloniei Ianculesti.
Sunt câtiva topografi buni profesionisti si foarte bine intentionati in Carei, pe care nu-mi permit sã-i numesc aici si acum, si care detin pe birourile lor calculatoare ce pot accesa cartile funciare vechi din Carei, inclusiv cu numele proprietarilor imobilelor, incepand de prin (aproximativ) 1880, si inclusiv cu hartile topografice respective.
Este de crezut oare cã niciunul dintre acestia n-a citit pânã acum nimic in BdeC despre „enigma istoricã” numitã pãdurea comunalã de 50 jugãre, egal 28,875 ha (cea „dispãrutã fãrã urmã”) a ianculestenilor?
Exclus, nu este de crezut!
Tot asa cum nu este de crezut nici faptul cã respectivii topografi, buni profesionisti, bine intentionati, au tãcut mâlc pânã cu referire la acest subiect, n-au suflat nici un cuvânt despre el, desi aceasta nu este un secret profesional si ne-au lãsat sã murim prosti.
Stimati domni topografi (azi anonimi) vã rugãm sã definiti si sã comunicati aici, pe la BdeC, cât se poate de repede si în mod exact locatia in care s-a aflat pãdurea comunalã de 28,875 ha a motilor din judetul Turda Aries, comunele Albac (47 colonisti), Arada (45), Scãrisoara (4), Vezendiu (1) colonizati in satul Ianculesti, sat aflat in administrarea Primãriei Carei.
Dacã nu se va rãspunde favorabil acestui apel prietenesc si total dezinteresant, vã promitem cã data viitoare o sã vã facem si reclamã gratuitã, fiindcã apelul va fi unul strict nominal. Cu multumiri anticipate.
Ar fi de dorit ca cineva sã se intereseze de soarta doamnei Raveca Costea. De asemenea, ar fi de dorit ca cineva sã se intereseze si de soarta Doamnei (Tanti) Ileana Onet, cea care la sedinta CL Carei din 31 mai 2013 a afirmat foarte ferm cã stie despre existenta pãdurii comunale a ianculestenilor. Mai mult cã sigur cã stie si despre locatia ei! Azi Tanti Ileana Onet are 79 de ani.
Suplimentar: Stie cineva ceva, dar exact, despre soarta celor 30 de jugãre (17,325 ha) de „Fânati”, pomenite in documentele de la Arhivele Nationala Satu Mare, Biroul Judetean Satu Mare, citate mai sus?
Si despre acest „fânati”, lumea bunã din Carei, inclusiv delegatul sãtesc, tace de parcã s-ar afla în pãpusoi sau în fânati.