Sărbătoare în bisericile româneşti. Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt

• publicat la: 26 mai 2018
Sărbătoare în bisericile româneşti. Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt

Atât biserica ortodoxă cât şi cea greco-catolică românească sărbătoresc duminică  Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh.

Rusaliile – „Pogorârea Duhului Sfânt” – se prăznuiesc întotdeauna duminică, la cincizeci de zile după Învierea Domnului. În ajunul acestei duminici, sâmbătă dimineaţă, s-a făcut  pomenirea morţilor. În popor, această sâmbătă este numită „Moşii de Vară”, „Moşii de Rusalii” sau „Moşii cei Mari”.

Rusaliile, Cincizecimea sau evenimentul Pogorârii Sfântului Duh este descris în Cartea „Faptele Apostolilor” (F.A. 2,4). Evenimentul este relatat ca o pogorâre a Duhului din Cer ca un vuiet mare de vânt și Se împarte deasupra capului fiecăruia dintre cei prezenți, în chip de limbi de foc, ceea ce semnifică faptul că acest Duh îi sfințește pe fiecare în parte și pe toți deopotrivă, ca pe niște oameni aflați în comuniune. Sfântul Ioan Gură de Aur și alți exegeți afirmă că toți cei sfințiți la Pogorâre au fost în număr de 120 de frați, care s-au aflat mereu împreună cu Apostolii și cu Hristos, de la Botezul Domnului și până la Înălțare. Deasemenea, Maica Domnului, mama Lui Iisus, a fost prezentă la Pogorârea Sfântului Duh.

Rusaliile sunt o straveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, Rosalia, „Sărbătoarea Trandafirilor” era o zi închinată cultului morţilor, în care pentru sufletele celor dispăruţi se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru a le îmblânzi. La romani, Rosalia s-a transformat, suferind influenţe ale cultului solar şi ale miturilor autohtone, iar cele nouă zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi daimonice tinere, frumoase, capricioase şi răzbunătoare, citim în revista Cultura.

Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice care trăiesc în văzduh şi în pădure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calităţile lor principale este dansul deosebit de frumos. Dansează în aer sau pe pamânt, noaptea, aşezate în cerc, dar dacă sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeala cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnaveşte foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, „luat de Rusalii”.

Ele umblă în cete formate din spirite fără soţ (3-5-7-9). Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. Pe unde jocă, pământul rămâne ars şi bătătorit, iarba se înegreşte sau încetează să mai crească.

Zâne rele

Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectă zilele de sărbătoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apă de la fântană; îi ridică pe sus în vârtejuri, îi pocesc sau sluţesc. Diferite forme de reumatism şi maladii neuro-psihice se numesc „luat de Rusalii” sau „ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scăpa prin descântec de Rusalii, citind din cărţi la mânastire, intrând în Hora Căluşului, sau sărind peste bolovanul pe care Căluşarii îl pun pe pămant.

După ce părăsesc mormintele în Joia Mare şi petrec Paştele cu cei vii, Rusaliile refuză întoarcearea în lăcaşurile lor. Pentru a le determina să plece, li se împart pomeni abundente la Moşii de Vară. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf. Petru), când aceste spirite ale morţilor deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brâu sau intrau în hora Căluşului în ziua de Rusalii.
Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce, erau in sudul tarii şi în Moldova,Caluşarii. Tot Căluşarii erau cei care le determinau să plece din lumea celor vii.

Căluşarii

„Dansul căluşarilor” este un obicei popular legat tot de Rusalii. Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Rusalii. Se adună cei mai buni dansatori ai satului şi formează o ceată de 13 căluşari. Timp de o lună, ei se leagă cu jurământ că vor juca „Căluşul”. În acest timp, bolnavii caută să se vindece. Cel bolnav se întinde pe pământ, iar căluşarii încep dansul şi săriturile. La un anumit timp, fiecare căluşar sare peste cel bolnav, iar la sfârşit, celui bolnav i se şopteşte la ureche o urare de sănătate.

 Tradiții de Rusalii

În fiecare an, la slujba de Rusalii, credincioșii aduc, în biserică, ramuri de nuc sau de tei, plop sau stejar, spice de grâu, semnificând limbile de foc sub forma cărora S-a Pogorât Duhul Sfânt. După sfințire, acestea sunt împărțite între credincioși, care le duc acasă și le așează la tocul ușii de la intrare sau la icoane.

Lasati un comentariu