Liderul UDMR vrea voturi de la români dar la Carei s-au dat jos de pe primărie plăcile oficiale cu însemne naționale de către primarul udemerist
Duminică, 19 mai 2019, Kelemen Hunor a fost în campanie electorală la Satu Mare. Surpriză! A vorbit românește. Chiar foarte bine. Spre deosebire de Carei unde la inaugurarea grupului statuar Otilia Marchiș-Ady Endre a vorbit doar în limba maghiară și a făcut referiri la scriitoarea careiancă Otilia Marchiș folosind o poreclă batjocoritoare. Pentru Ady Endre nu a folosit porecla sa de Belzebub. Niciunul dintre parlamentarii UDMR prezenți în 18 noiembrie 2017 la Carei nu au vorbit nici măcar în șoaptă limba română.
Revenind la vizita de la Satu Mare a președintelui UDMR, potrivit Agerpres, Kelemen Hunor a declarat că atingerea pragului de 5% la alegeri este întotdeauna o problemă pentru Uniune, în condiţiile în care comunitatea maghiară din România este de 6,3%.
„Pragul, pentru noi, permanent este o problemă, fiindcă 6,3% suntem în România maghiari, conform datelor statistice. E vorba de vot etnic. Noi vedem că prea mulţi maghiari nu votează cu partidele româneşti, nici românii nu prea votează cu noi. S-a mai întâmplat, se mai întâmplă, dar nu cu sutele de mii, din păcate pentru noi. Ar fi bine să primim şi voturi din partea românilor. De mobilizare depinde. Suntem interesaţi de o mobilizare bună, să nu fie mobilizarea la noi mai puţin bună decât la români, şi atunci nu e nicio problemă”, a precizat în conferinţa de presă de la Satu Mare, Kelemen Hunor.
Adică în localitățile unde există conducere exclusiv UDMR aceasta refuză românilor drepturi egale cu ale maghiarilor și acum vine să ceară de la români voturi?
Cu ce tupeu vii să ceri voturi de la români când la Primăria Carei din România primarul care e și președinte UDMR Carei a dat jos plăcile oficiale cu tricolor de pe clădirea primăriei?
Același primar președinte al UDMR Carei tratează discriminatoriu românii din oraș și sfidează sărbătorile lor precum și memoria delegaților români din Carei la Marea Unire de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918!
Președintele UDMR Carei a șocat o țară întreagă când a refuzat amplasarea unui catarg cu tricolor pe domeniul public de către ASTRA Carei afirmând…,,nu provocați maghiarii,, iar acum liderul UDMR vrea voturi din partea românilor? Poate chiar a celor din Carei?
Conducerea exclusiv UDMR a Careiului umilește românii și sfidează cu orice ocazie istoria locală …De ce nu a luat nicio atitudine liderul UDMR când a auzit despre situația de la Carei unde trebuie să facem sesizări la minister pentru ca românii să aibă clase de profesională și în limba română….Dacă tot dorește voturi de la români de ce nu a vorbit românește la ultima sa prezență în public la Carei?
În ce privește situația cimitirului de pe Valea Uzului, la conferința de presă de la Satu Mare a afirmat că acest cimitir aparține de județul Harghita.
,,Primarul din Dărmănești nu a avut niciun aviz,, spune președintele UDMR dar din moment ce acel cimitir este înscris în cărțile funciare ca fiind în proprietatea Primăriei Dărmănești de ce aviz să aibă nevoie?
Apoi am ascultat stupefiați că acolo nu ar fi soldați români deoarece luptele s-ar fi dus între ruși și armata austro-ungară( din care EVIDENT că făceau parte foarte mulți români iobagi).
Oare de ce atentează un lider aflat în plină campanie electorală la cultura noastră generală și la cunoștințele noastre de istorie?
Dacă a fost informat greșit de către consilierii săi atunci oferim cu bunăvoință datele exacte despre luptele duse în Valea Uzului în 1916.
Primele lupte din Valea Uzului din Octombrie 1916
Armata de Nord de sub comanda generalului Prezan a avut sarcina de a apăra defileurile spre Moldova în timpul retragerii din Transilvania din toamna anului 1916. În 6 Octombrie comandantul armatei ordona diviziei a 7-a să organizeze apărarea pe înălțimile dominante de la est de Olt, care acopereau comunicațiile ce duceau în Palanca (Pasul Ghimeș-Făget) și în Valea Uzului. Pe această vale era planificat un punct de rezistență la circa 6 km vest de frontieră. În cele din urmă grupul Uz al acestei divizii s-a retras mai la est, aproape pe linia de graniță, pe înălțimile situate la est de satul Valea Uzului, unde avea ordin să reziste cu orice chip pentru a împiedica inamicul să treacă granița și să ajungă la Dărmănești.
Primele lupte în zonă au început în 12 Octombrie, cu bombardamente de artilerie și o tentativă de înaintare a trupelor maghiare. În zilele următoare armata austro-ungară a concentrat în Valea Uzului Divizia 39, în timp ce din partea română se afla Regimentul 27 infanterie și o baterie. Peste două zile un întreg batalion unguresc, comasat într-o vâlcea pentru atac, a fost decimat cu bombardamente de artilerie.
Superioritatea numerică a diviziei inamice a obligat în zilele următoare soldații români să se retragă din satul Valea Uzului către Sălătruc. Cu ajutorul întăririlor sosite din Comănești, trupele române reușesc să respingă peste graniță ostașii inamici. În bătălia din 27 Octombrie 1916 românii au luat 900 prizonieri. Aceasta a fost prima mare confruntare militară din Valea Uzului și pe culmile din jur. Frontul s-a stabilizat în zonă, în ciuda atacurilor Diviziei 39 în perioada următoare.
În paralel cu acest atac pe Valea Uzului, armata austro-ungară a încercat să forțeze și trecătorile de la Ghimeș și Oituz. În aceste lupte, Divizia a 7-a românească a pierdut în luna Octombrie 1916 peste 1900 soldați și ofițeri, din care circa 450 morți și restul dispăruți.
Luptele pentru vârful Moghioroș din 8 Martie 1917
Eșecul ofensivei austro-ungare de a forța linia de apărare românească pe Valea Uzului în Octombrie 1916 – Ianuarie 1917 a determinat o planificare minuțioasă a unei ofensive în primăvara anului 1917. Divizia 39 austro-ungară a urmat prin rotație pregătiri de tragere cu mortierele germane de 21 cm în poligonul de la Jigodin. În 8 Martie 1917, după o pregătire intensă de artilerie, a urmat atacul diviziei austro-ungare ajutată și de un regiment bavarez pe un front de câțiva kilometri pe culmile Carpaților Orientali, la nord și la sud de Valea Uzului.
Singurul câștig a fost vârful Moghioroș (1238 m), situat la circa 1,5 km nord de satul Valea Uzului, apărat de trupe rusești. Au murit atunci 29 de ostași unguri și 4 germani, respectiv 408 ruși, conform unui studiu foarte amănunțit publicat în 1944 de József Bánlaky Doberdoi, A m. kir. kassai 39. honvéd gyaloghadosztály harcai Erdély keleti határán. A Magyaros-tető elfoglalása 1917 március 8-án (Războiul diviziei maghiare regale de infanterie 39 din Kosice la hotarul estic al Transilvaniei. Cucerirea vârfului Moghioroș în 8 Martie 1917).
Frontul nu a mai suferit schimbări în perioada următoare, probabil din cauza reliefului. Cucerirea acestui vârf a fost singura victorie a diviziei austro-ungare 39, trâmbițată ca un succes remarcabil al ,,tigrilor,, maghiari de către istorici de ocazie pe internet!
„Maghiarizarea“ cimitirului internațional din Valea Uzului
Reamenajarea cimitirului de către autoritățile maghiare în 1994-1998 a avut ca scop maghiarizarea cimitirului, dovedită și de inscripțiile afișate. Lăudabil este că istoricii maghiari au identificat pe baza documentelor numele majorității soldaților morți în bătăliile din 1917-1917, respectiv 1944. Divizia 39 avea sediul la Kosice, oraș aflat azi în Slovacia.
Din această divizie a armatei austro-ungare făceau parte regimente cu soldați maghiari și slovaci, ultimii înregistrați cu numele maghiarizate. Cel puțin în cazul regimentelor 9 și 10, cu sediul la Miskolc, cercetările au permis identificarea majorității celor decedați. Pe tablele de marmură sunt câteva sute de nume, ceea ce arată că restul, până la 1306 de morminte, sunt în cea mai mare parte ale altor soldați români și ruși, neindentificați.
În 1994, conform presei, au fost profanate mormintele soldaților nemaghiari prin schimbarea numelui sau etniei, fiind tratați ca soldați maghiari necunoscuți. De exemplu, potrivit registrului din 1927, la poziția 763 era îngropat soldatul român Gheorghe Cosma. Data morții, 29 Martie 1917, sugerează că a fost rănit și a căzut prizonier în timpul ofensivei maghiaro-germane de la începutul lunii respective. După profanarea mormintelor de către asociațiile ungurești în 1994, pe mormântul lui Gheorghe Cosma este o cruce pe care scrie soldat maghiar necunoscut. sursa historia.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr