Pagina principala / Istoric, Stirea Zilei / Cardinalul Iuliu Hossu. A dat citire proclamației Marii Uniri

Cardinalul Iuliu Hossu. A dat citire proclamației Marii Uniri

La  data de 30 ianuarie 1885 se năștea la Milaș, actualul județ Bistrița-Năsăud, fiul lui Ioan, preot greco-catolic, și al Victoriei Măriuțiu, Iuliu Hossu, primul cardinal român. Ca episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, a fost unul din cei mai importanți fruntași români prezenți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

Din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, a citit mulțimii adunate la Alba-Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. A făcut parte, alături de episcopul ortodox Miron Cristea, de Vasile Goldiș și Alexandru Vaida-Voevod, din delegația care a dus și a predat la București Actul Unirii, primului ministru Ionel Brătianu.
Nu trebuie uitate niciodată extraordinarele cuvinte pe care i le-a adresat, în sala Marii Uniri, episcopului Miron Cristea:

“ Pe cum ne vedeți aici îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați, pe veci, toți românii ! “.

.
În 1940, în momentul ocupării Ardealului de nord de către Ungaria horthystă, rămâne la Cluj: „ – Rămân alături de credincioşii mei să le împărtăşesc soarta. Credinţa noastră este viaţa noastră. “

Vizitat la 2 septembrie de către Mitropolitul ortodox Nicolae Bălan de la Sibiu şi Episcopul Clujului, Nicolae Colan, acesta din urmă fiind pregătit să se refugieze în ţară, Mitropolitul îl întreabă pe Episcopul Iuliu Hossu: Ce faci, Frate? Pleci? Unde să plec, Frate, răspunde episcopul Hossu mirat. Poporul pleacă? Pleacă administraţia şi funcţionarii, pleacă cei interesaţi. Eu rămân aici cu poporul meu să-i împărtăşesc soartea. Da, Frate, bine faci, replică Mitropolitul. Apoi se îndreptă către Episcopul Colan şi-i spuse: rămâi şi tu, Frate, alături de Fratele Iuliu! Rămâi, Frate, rămâi, îi spune şi Hossu lui Colan şi îl îmbrăţişează cu căldură.

Aşa a început o colaborare strânsă şi cu mult rod pentru cauza românească. Participa fiecare la bucuriile celuilalt, la aniversări, serbări, conferinţe, au început să se împrietenească preoţii celor două confesiuni româneşti. La serbarea de 25 de ani de episcopat a lui Iuliu Hossu, în 1942, Episcopul Nicolae Colan i s-a adresat cu versurile lui Alecsandri, „Eu ţi-s Frate, tu-mi eşti Frate/ Şi-n noi doi un suflet bate”. La una din conferinţele ţinute în Duminica Ortodoxiei de către Episcopul Colan, acesta spuse printre altele: „Mulţi ne întreabă care e relaţia noastră cu fraţii uniţi, văzând şi pe Preasfinţitul Frate Iuliu la conferinţele noastre”? A dat apoi răspuns întrebării ce şi-a pus-o: „Avem cu toţii un singur Dumnezeu în Cer, căruia unii îi aducem slavă, ceilalţi mărire, unii i ne închinăm cu duh, ceilalţi i se închină în spirit, unii îi cerem milă, ceilalţi îi cerem îndurare, dar peste toate acestea răsună cuvintele Sfintei Liturghii „Să ne iubim unul pe altul ca într-un gând să mărturisim!” Aşadar, românii s-au înţeles bine. Episcopul Hossu îndemna, după Liturghia de la biserica Schimbarea la Faţă, să treacă credincioşii greco-catolici şi pe la catedrala ortodoxă, ameninţată din lipsă de credincioşi să fie pierdută.

Pentru faptul că nu a cedat presiunii guvernului comunist, care desființase silnic Biserica Greco-Catolică, la 1 decembrie 1948 ( adevărat act de batjocură la adresa Marii Uniri ) Iuliu Hossu a suferit 22 de ani de detenție ( 1948-1970 ), de insulte, bătaie, privațiuni.

La 28 octombrie 1948 este arestat şi dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969 este numit Cardinal „in pectore”.

Moare la 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din Bucureşti, ultimele lui cuvinte fiind: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”.

La căpătâiul său s-a aflat episcopul ( viitor cardinal ) Alexandru Todea. Mormântul lui Iuliu Hossu se află în Cimitirul Bellu catolic.
Să ne închinăm cu pioșenie în fața acestui martir al neamului românesc, făuritor al Marii Uniri de acum un secol !
Dumnezeu Să-l ierte și Să-l odihnească în pace !