Pagina principala / Eveniment, Stirea Zilei / Împreună cu Mihai Eminescu la Carei la cea de-a 170-a aniversare

Împreună cu Mihai Eminescu la Carei la cea de-a 170-a aniversare

Astăzi, 15 ianuarie 2020, l-am înconjurat pe nemuritorul Mihai Eminescu cu prezența noastră. Am recitat, am cântat și am povestit, am depănat din cele amintiri la care ne-a făcut părtași peste timp.

Nu am băgat de seamă că tocmai gazdele casei în care a pătruns Mihai Eminescu la 14 octombrie 2017 au lipsit din nou. Doar era Ziua Culturii Naționale a României, o Cenușăreasă pentru cei care conduc destinele orașului românesc.

A fost prezentă Direcția de Cultură cu toți angajații săi, Biblioteca Municipală, Asociațiunea ASTRA Despărțământul Aurel Coza Carei, elevi cu profesorii lor, Asociația Unirea 2009 și iubitori ai românului absolut Mihai Eminescu.

Bogdan Georgescu a deschis manifestarea cu Imnul de Stat și o trecere în revistă a importanței Zilei Culturii Naționale și a poetului național Mihai Eminescu. Au depus apoi coroane de flori  reprezentanții celor  prezenți. Din partea partidelor cu filiale careiene doar PNL a depus jerbă de flori.

După salutul  consacrat   ,,Trăiască Nația!,,  am dat  citire unui material despre lucruri mai puțin cunoscute despre cel care a fost gazetarul și luptătorul pentru unirea românilor în vechile granițe. Ultima apariție a ziarului bilunar Certitudinea a fost prezentată și apoi distribuită în public.

A rostit o rugăciune părintele protopop Florin Mocan iar tinere glasuri de elevi au recitat din lirica eminesciană. Momentele muzicale au fost asigurate de Mălina Latiș și Ciprian Tempe.

Prof.Mihai Bertieanu a vorbit despre importanța existenței bustului lui Mihai Eminescu la Carei.

GALERIE FOTO

,,La zidirea soarelui se ştie,
Cerul a muncit o veşnicie,
Noi, muncim întocmai,

Ne-am ales cu domnul Eminescu,

Domnul cel de pasăre măiastră,
Domnul cel de nemurire a noastră,,

….

,,Dar Eminescu n-a existat,,.

A existat numai o ţară frumoasă,  oameni primitori cari de multe ori îşi foloseau tăria pentru a apăra frumuseţile şi  bogăţiile patriei. Oameni care mânuiau cu măiestrie şi paloşul şi pasul căluşarului.

Priviţi în jur, priviţi unul la altul….suntem un popor în toate.

,,Mi-l furară, Doamne, adineauri
Pe înaltul domn cu tot cu lauri….,,
Eminescu este prezent şi în acest colţ de ţară românească, la Carei. Nu suntem doar  ultima brazdă de pământ românesc eliberată de Armata Română în 1944 ci îl avem  şi pe voievodul limbii române, Mihai Eminescu.

Nu vă temeţi ca să îl primiţi în sufletele voastre pe Mihai Eminescu!

Dragostea sa pentru patrie a fost la fel de nemărginită precum talentul său. Eminescu îşi  saluta  colegii : «Trăiască Naţia!», iar când era astfel salutat, răspundea cu cuvintele: «Sus cu dânsa!»,

Eminescu a fost considerat un vizionar al naţiunii, visând la înfăptuirea unirii depline a tuturor ţărilor româneşti. Şi nu a trecut mult până la înfăptuirea Marii Uniri de la 1918. Nu întâmplător am ales acest loc ca amplasament…strada 1 Decembrie 1918.

În urmă cu exact 138 de ani, pe 24 ianuarie 1882, Mihai Eminescu fonda, împreună cu alţi militanţi pentru “Dacia Mare”, Societatea “CARPAŢII”, o organizaţie naţionalistă cu caracter semi-secret.

Există un citat al lui Eminescu despre daci, care este una dintre cele mai frumoase scrieri pe care a făcut-o vreodată un român legată de strămoșii noștri daci: „Este un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii – Roma. Este un popor nobil acela a cărui cădere te umple de lacrimi iar nu de dispreț. Și a fi descendentul unui popor plin de eroi, plin de noblețe, de amor de patrie și de libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost și nu va fi rușine niciodată!”.

 Societatea Carpații  își propune să lupte, strânge membri și au cotizații și sume foarte mari, și își pro­pune să unească cele trei țări românești care se aflau sub dominația străină, în mod special Transilvania, Bucovina și Banatul, dar și Basarabia, să se unească cu Țara Mamă.

Eminescu are aceste idei de luptător pentru eliberarea pămân­turilor românești aflate sub dominație străină, încă de la Putna, din 1871, când avea numai 21 de ani. Pentru că Emi­nescu a dus la Cernăuți, în vara anului respectiv, sute de ziare „Răpirea Buco­vinei”. Și societatea aceasta, Carpații, înființată în 24 ianuarie 1882, încearcă să producă o schimbare radicală în politica României, față de românii din teritoriile aflate sub ocupație străină.

În această societate era o listă im­presionantă de personalități ale momentului.

În 25 iunie 1883 se spune într-un raport că întâlnirile se țin în mare taină, iar societatea, spune spionul, dispune de bani, iar membrii societății sunt foști cetățeni ai Transil­va­niei, ai Banatului și ai Bucovi­nei.

Momentul culminat, când se oprește această societate Carpații este 28 iunie 1883, este momentul în care Guvernul, la cererea Vienei scoate societatea în afara legii. Societatea a activat doar doi ani, dar a fost suficient ca să trezească spaima în Imperiul Austro-Ungar.

De fapt, în această zi nefastă a istoriei poporului nostru, i se înscenează de Siguranța Statului că ar fi periculos si ar complota  impotriva guvernului, este ridicat și dus în cămașă de forță, și în aceeași zi îl închid la Sana­toriul Alexandru Șuțu din București, unde era deja făcută rezervarea (încă de dimineață de către Titu Maiorescu) și de aici începe moartea lui Eminescu.

6 ani va fi injectat cu mercur și în cele din urmă se stinge, în 1889. În 1889 îl aduce Veronica în București și mai scrie un articol în „Timpul”, despre care se co­mentează „bietul Eminescu”, dar articolul lui răstoarnă un Guvern după ce dezvăluie ce matrapazlâcuri s-au făcut pentru numirea guvernului respectiv, pentru că a doua zi, primul ministru își dă demisia.

Eminescu a însemnat extraordinar de mult ca și gazetar în Societatea secretă Carpații.

Dacă despre Napoleon se scriu cărți anual, acest lucru ar trebui făcut și despre geniul Eminescu. Marii ­cer­ce­tători au descoperit însă aceste detalii incredibile în arhivele de la Viena și încep să fie publicate. Acestea demonstrează că Eminescu este primul deținut politic al statului modern românesc și este prima victimă politică. Pentru că din momentul în care l-au pus în cămașă de forță, manuscrisele i-au fost luate de către Titu Maiorescu. Poate și pentru că s-a aflat despre planul lui Eminescu împotriva lui Carol I.

Cel care care și-a dorit cel mai mult unirea Transilvaniei cu România este Mihai Eminescu și acesta a  fost sacrificat și ucis pentru această idee.

Pana sa a fost neiertătoare cu toţi cei care nutreau alte sentimente decât cele patriotice…Eminescu a fost un jurnalist incomod  care a militat pentru înfăptuirea reconstituirii Daciei fapt ce i-a atras şi condamnarea la moarte. Dar Eminescu nu a fost ucis decât fizic, spirtul său există în fiecare dintre noi căci  fiecare dintre noi ne dorim o Ţară Românească puternică în care pacea să domnească.

,,Atâta să nu uitaţi:
că el a fost un om viu,
viu,
pipăibil cu mâna….

…

Atât să nu uitaţi, –
că ar fi putut să stea
la masă cu noi,
la masa cinei celei de taină

Atât să uitaţi! Numai atât, –
că El a trăit,
înaintea noastră…
Numai atât,
în genunchi vă rog, să uitaţi!,,…. – Nichita Stănescu

Daniela Ciută

comentarii