Vă mai puteți procura calendarul CERTITUDINEA
Încă se mai poate procura calendarul CERTITUDINEA 2020. Pagini de istorie mai puțin cunoscută. Uniunea Ziariștilor profesioniști din România a pus în vânzare acest calendar împreună cu ziarul Certitudinea.
La data de 4 iunie se va aniversa Centenarul semnării Tratatului de la Trianon. Actul Marii Uniri a românilor a fost recunoscut de Conferinţa de Pace de la Paris, fiind parafat prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Una dintre cele mai discutate probleme a fost cea a încheierii tratatului cu Ungaria. După instaurarea Republicii Ungare a Sfaturilor (de factură bolșevică), noile autorități, în pofida armistițiului de la Belgrad, au întărit armata, au decretat mobilizarea și au atacat România în două rânduri. Ar trebui spus aici, că o mare parte de vină în declanşarea conflictului româno-ungar o poartă ca de cele mai multe ori în istorie Marile Puteri, mai precis, Consiliul Miniştrilor de Externe. Mai întâi, fiindcă ţara noastră nu a fost invitată la negocierea armistiţiului de la Belgrad, unde s-a hotărât linia de demarcaţie dintre România şi Ungaria. Iar în al doilea rând, pentru că această linie de demarcaţie a fost o adevărată sursă de conflict şi tensiune. Ea a alimentat speranţele revizioniştilor maghiari, în vederea menţinerii unei părţi cât mai mari din teritoriile încorporate în trecut de Ungaria. Guvernul de la Budapesta nu recunoștea actul unirii Transilvaniei cu România. Trupele bolșevice au atacat la 16 aprilie 1919 armata română, aflată în zona Munților Apuseni. Atacul a fost respins iar la 1 mai armata noastră s-a oprit la granița prevăzută în Convenția cu Antanta din august 1916. La 20 iulie 1919 guvernul de la Budapesta a atacat din nou. De această dată riposta a fost și mai energică, încheindu-se cu ocuparea Budapestei pe 4 august 1919, în urma căreia guvernul comunist a fost înlăturat. După înfrângerea bolșevicilor, armata română s-a implicat fără rezerve în efortul de redresare a vieții economice din Ungaria. Chiar și autoritățile maghiare au relevat acest lucru.
Proiectul de lege recomandat de Comisia administrativă a Camerei Deputaţilor de la Bucureşti, conform căruia ziua de 4 iunie va fi declarată în România drept Ziua Tratatului de la Trianon, a fost adoptat în urma voturilor obţinute din partea partidului de opoziţie PSD şi ale partidului de dreapta PMP care sprijină guvernul român, scrie Maghyar Hirlap, citată de Rador.
Tratatul de la Trianon a fost semnat din partea României de dr. Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu. Tratatul de pace de la Trianon prevedea la articolul 45: Ungaria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27 partea II (Fruntariile Ungariei) şi recunoscute prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scop de a regulariza afacerile actuale, ca făcând parte din România”. La art. 74 se preciza: „Ungaria declară de pe acum că recunoaşte şi primeşte fruntariile Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, României, Statului Sârbo-Croato-Sloven şi ale Statului Ceho-Slovac, astfel precum aceste fruntarii vor fi fixate de către principalele Puteri Aliate şi Asociate”.
Cei care doresc să intre în posesia acestui calendar o pot face luând legătura cu redacția Buletin de Carei.
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de Mariana la 5 ianuarie 2020 - 12:48
Vreau si eu un calendar CERTITUDINEA va rog.