Pagina principala / Istoric / 88 de ani de la trecerea în eternitate a părintelui Vasile Pătcașiu

88 de ani de la trecerea în eternitate a părintelui Vasile Pătcașiu

La 5 aprilie 1932 trecea la cele veșnice părintele Vasile Pătcașiu. Cel care avea să ajungă preot greco-catolic, s-a născut în familia iobagilor Ioan Pătcaşiu şi Floarea Mesaroşiu din Portița. Studiile primare le-a urmat în localitatea natală şi la  Carei, iar cele liceale la Beiuş. După absolvirea teologiei la Gherla, a fost hirotonit în 26 septembrie 1872 în catedrala Blajului de către mitropolitul Ioan Vancea de Buteasa.

Înainte de a fi hirotonit lucrase un an ca secretar de cancelarie la Pretura plăşii Tăşnad. După hirotonire a slujit câteva luni la Șeredeiu (jud. Sălaj). Din toamna anului 1872 până aproape de data repausării a slujit cu fidelitate (aproape șase decenii) în parohia Hotoan, un sat din Câmpia Ierului, aflat la mică distanță de localitatea sa de baștină.

A organizat aici şcoala confesională românească, şcoala de duminică şi sărbători, Hotoanul devenind unul dintre satele cu cei mai puțini analfabeți din comitatul Sălaj. De asemenea, a înființat un „grânar bisericesc”, pentru a veni în sprijinul nevoiaşilor. A fost membru activ al „ASTRA” şi membru fondator al Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni.

A publicat cartea de rugăciuni „Icoana sufletului”, care, apreciată de credincioși a cunoscut foarte multe ediţii. A corespondat cu George Bariţiu, păstrându-se 5 scrisori adresate acestuia. În 1892 a fost prezent printre cei 300 de delegaţi memorandişti la Viena, iar în 1894 la procesul de la Cluj.

A fost perceput de către autorităţi ca unul dintre conducătorii mişcării naţionale româneşti de pe aceste meleaguri. S-a numărat printre membrii fondatori ai băncilor româneşti „Silvania” din Şimleu şi „Vulturul” din Tăşnad. În 1902 la Hotoan pune bazele unei cooperative de consum.

Prezidează în 22 nov. 1918 la Tăşnad, adunarea de constituire a C.N.R. cercual, fiind ales preşedinte. De asemenea a fost prezent în 1 dec. 1918 la Alba Iulia. S-a văzut silit apoi să se refugieze la Carei şi după aceea la Oradea până în 8 aprilie 1919. Dar, în 25 mai 1919 în fruntea corului sătesc i-a întâmpinat în gara Carei pe regele Ferdinand şi regina Maria. Ca o recunoaştere a meritelor sale a fost numit arhidiacon onorar şi decorat cu „Steaua României” în grad de cavaler.

A lăsat posterităţii o minuţioasă şi preţioasă „Cronică parohială” (parțial editată la editura sătmăreană „Citadela” în anul 2012), în care a consemnat numeroase evenimente semnificative petrecute pe plan naţional şi zonal. De asemenea, posterităţii a lăsat şi o „Autobiografie”.

Memoria părintelui este cinstită la satu Mare, printr-o plăcuță aflată pe Aleea personalităților. Până vandalii nu vor acționa și asupra ei, așa cum deja au făcut-o cu alte câteva însemne.

 

 

Inimoșii români din Hotoan, deși nu sunt mulți la număr, sunt mari la inimă, astfel că memoria părintelui este așezată la loc de cinste. Pe fațada casei parohiale ortodoxe, o placă memorială, așezată în timpul mandatului de director al Muzeului Județean din Satu Mare, dr. Viorel Ciubotă, amintește trecătorilor de personalitatea celui înveșnicit acum 88 de ani la Hotoan. Dacă pașii dvs. se vor abate vreodată și prin satul Hotoan, să mergeți la mormântul părintelui Vasile Pătcașiu. Mormântul a fost renovat și este bine întreținut prin grija fiilor satului și a celor care i-au prețuit activitatea. Merită să puneți o floare, să aprindeți o lumânare pentru acest exemplar înaintaș al nostru!

La 88 de ani de la înveșnicire, fie-i memoria binecuvântată!

      

Dr. Viorel Câmpean