Dezvoltatorii din domeniul imobiliar ar trebui să se pregătească de achitarea unor impozite mai vechi, dupa cum susţine sus si tare fiscul român. Recuperarea TVA pe segmentul locuinţe persoane fizice ar aduce in visteria statului câteva sute de milioane de euro.

Dezvoltatorii imobiliari au primit o veste-şoc, care ii uşurează de câteva procente bune din veniturile obtinute din tranzactiile imobiliare. Anunţul autorităţilor fiscale cum că se va aplica Legea TVA pentru tranzactiile imobiliare a stârnit rumoare, dar si neclarităţi, in faţa tranzactionarilor.

Fiscul sustine că toate persoanele fizice care au incheiat o tranzactie imobiliară cu caracter comercial sunt obligate să achite taxa TVA către stat, mai ales că această activitate le-a adus profit. Acest caracter comercial se traduce, de fapt, prin realizarea a celor putin 5 tranzactii, a căror valoare să depăşească 35.000 de euro. Deci, daca ai construit mai mult de 5 case si le-ai vândut, din suma obtinuta 19 % vor fi virati statului.

Legea ii sărăceşte cu 19% pe contribuabili

Contribuabilii privesc aplicarea legislatiei ca fiind retroactivă si o consideră chiar un abuz, mai ales pentru cei care au realizat aceste tranzactii cu ani in urmă.

Fiscul va avea de dus o luptă grea cu majoritatea contribuabililor care nu se vor indupleca prea usor să se prezinte la ghiseele de colectare taxe si impozite. Conform unor surse din administratia financiară, abia un prag de 1000 de persoane a fost atins in ceea ce priveste achitarea acestor impozite. Românii nu se sperie atât de usor de pedepsele invocate de către inspectorii fiscali, mizând pe lipsa de coerenţă si claritate a acestei legi.

Cu toate acestea, legea este aplicabilă si nu pare să omită pe nimeni. Pe fondul căderii fondurilor la buget din anul 2009, recuperarea acestor bani a devenit o modalitate de a redresa putin bugetul de stat, suma totala care ar trebui incasata in urma platii TVA reprezentand 0,5% din PIB. Un procent destul de bunicel, ar zice multi reprezentanti fiscali.

Veşti bune, veşti proaste

O veste bună le mai linsiteste pe persoanele fizice incadrate de către Fisc la categoria dezvoltatori imobiliari, care sunt indreptatite gratie acestui statut sa ceara deducerea TVA.

Neplata acestui impozit are o prescriptie de 5 ani de la momentul incheierii tranzactiei, numai că există posibilitatea ca autorităţile de inspectie fiscală să inceapă un control si să ceară returnarea TVA, actiune care anulează orice prescriptie.

Desi reactia opiniei publice nu aplaudă această lege si o consideră chiar un abuz din partea autorităţilor, controalele tot mai dese si punerile de sechestru pe bunurile persoanelor fizice sunt un motiv suficient de puternic ca cele 19 procente să fie lăsate, totuşi, in grija statului.

Pentru detalii si pentru a te informa suplimentar, accesează www.avocat-tv.ro, sectiunea Subiecte.

“Nu sunt afectate doar firmele care sunt păcălite. Există un întreg lanț de plată care este afectat. Compania respectivă nu mai poate face plăți la partnerii de afaceri care și aceștia sunt afectați”, a precizat Cucu. Mai mult de atât, în cazul intrării în insolvență, firma respectivă nu mai poate plăti taxele la bugetul de stat, eventualele investiții sunt anulate iar angajații rămân pe drumuri. Firmele mijlocii și mici sunt mult mai vulnerabile decât cele mari.

“Firmele mari nu prea sunt păcălite, dar firmele mijlocii și mici sunt mult mai vulnerabile. Patronii unei firme mici pot fi distruși pe viață de un “țepar”. Mulți dintre ei și-au vândut tot ce aveau pentru a pune pe picioare afacerea”, a afirmat Culiță Tărâță, om de afaceri care activează în domeniul agriculturii.

Companiile în general și cele din agricultură în special trebuie să verifice foarte atent bonitatea și istoricul partenerilor de afaceri, atrage atenția ministrul Agriculturii Valeriu Tabără. „Firmele mari fac așa mereu. Numai prin respectarea contractelor câștigi respect și poți, de exemplu, să ieși pe piețele internaționale și să ai succes acolo”, consideră ministrul.

Cum acționează “țeparii”

Una din componentele esențiale ale strategiei de înșelăciune este câștigarea încrederii. Astfel, acesta cumpără marfa, garantând cu un instrument bancar cu scadență, și efectuează plățile la datele scadente, câștigâ astfel încrederea partenerului. După aceea se angajează în tranzacții mult mai substanțiale, garantate prin aceleași instrumente bancare, dar care nu găsesc disponibil financiar la data scadenței.

Aurel Popescu, președintele Rompan, exemplifică această tactică. „Există cazuri, la brutării de exemplu, unde o companie vine, cumpără făină zi de zi, fără probleme, timp de o lună sau mai mult. Apoi face o comandă mai substanțială, cu bilet la ordin ca de obicei, și dispare”, a susținut acesta.

Marcel Cucu atrage atenția că este foarte important, pentru reușita operațiunii, ca aceste „țepe” să fie concentrate într-un timp scurt, pentru ca victimele să nu poata lua cunoștință una de la alta de practicile escrocului respectiv. “Plata efectuată corect, înaintea “țepei”, îi crează și o “probă” în fața organelor de cercetare, conform căreia nu constituie înșelătorie un astfel de “accident” de plată, ci a fost o pură întamplare”, a precizat oficialul LAPAR.

Alte metode presupun întocmirea unor firme pe numele unor persoane în vârstă, care locuiesc în sate izolate, care intră în „faliment” odată ce trebuie să facă niște plăți mai consistente, iar patronii respectivi fug în străinătate după ce au strâns mai multe milioane de euro. Prin astfel de metode era păcălit și statul român, înainte de impunerea taxării inverse la plata TVA-ului. Gaura produsă astfel la bugetul de stat era de peste 500 milioane de euro anual.

Escrocii față-n față cu legea

Lentoarea procesului decizional din justiție și faptul că dosarele, la nivelul întregii țări, nu se interconectează, ajută infractorii.

“Atâta vreme cât dosarele, din mai multe zone ale țării, nu se conecteaza, fiecare organ de anchetă sau instanță este indus în eroare. Întârzierile în aceste dosare îi crează timpul necesar făptașului să-și pună la adăpost banii”, a afirmat Marcel Cucu, membru în consiliul director al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

sursa evz.ro

Credite de consum de valori mici în monedă naţională şi împrumuturi imobiliare mai ales prin programul “Prima Casă”. La atât se va reduce, în viitor, oferta băncilor pentru finanţarea persoanelor fizice. Cauza “austerităţii” o constituie transpunerea în practică, începând de astăzi, a noului regulament privind creditarea populaţiei conceput de Banca  Naţională.

Principalele modificări vizează creditele de consum, însă noile reglementări vor atinge şi împrumuturile imobiliare. Normele de împrumut vor fi diferite de la bancă  la bancă, însă, în mare, vor urma aceeaşi direcţie.

Principala victimă va fi creditul de consum în euro a cărui valoare maximă va scădea, potrivit specialiştilor consultaţi de Capital, cu până la 60%. Nici împrumuturile de nevoi personale în lei nu rămân neatinse.

Gradul de îndatorare maxim acceptat de bănci, adică raportul dintre veniturile solicitantului şi rata lunară, se va reduce, la creditele în monedă naţională, cu până la o treime.

Câţi bani mai poţi împrumuta

Concret, potrivit noului regulament BNR, care va fi transpus în normele interne ale băncilor, orice credit de consum în euro va trebui garantat în proporţie de 133% cu garanţii reale.

În plus, perioada maximă pe care va fi luat un astfel de împrumut scade la cinci ani. În cazul creditelor în euro, BNR impune şi aplicarea unui test de stres în condiţii restrictive.

Astfel, cursul euro/leu care va fi luat în considerare la calculul solvabilităţii va fi cu 35,5% mai mare decât cel din data solicitării împrumutului, dobânda va fi cu 0,6% peste cea curentă, iar veniturile eligibile – cu 6% mai mici decât cele demonstrate.

Toate acestea vor reduce cu cel puţin 60% valoarea maximă a împrumutului ce va putea fi contractat. Cu alte cuvinte, dacă în acest moment un angajat căsătorit şi fără copii care câştigă salariul mediu pe economie poate lua un credit de aproximativ 3.000 de euro, după aplicarea normelor, el va mai putea lua doar 1.200 de euro.

Acesta este, însă, cazul fericit al unei persoane care nu are alte datorii. În monedă naţională, aceeaşi persoană va mai putea lua aproximativ 7.000 de lei faţă de 10-11.000 de lei în prezent.

Creditul se mută pe card

Deşi vor intra şi ele sub efectul noilor reglementări, cardul de credit şi descoperitul de cont (overdraft) nu vor fi afectate substanţial din cel puţin două motive: perioada pe care sunt acordate nu ajunge la cinci ani, iar moneda împrumutului este de cele mai multe ori leul.

În aceste condiţii, băncile şi Instituţiile Financiare Nebancare au lansat deja oferte pentru aceste produse. În cazul clienţilor angajaţi în companii partenere ale băncii, dobânda la overdraft ajunge să fie mai mică decât cea la un împrumut de consum clasic.

sursa evz.ro

Cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe, cele 25 de state au acceptat introducerea unor “reguli de aur” privind echilibrul bugetar.

Douăzeci şi cinci de ţări vor semna tratatul bugetar”, a declarat Herman Van Rompuy pe contul său de Twitter.

Preşedintele Consiliului UE, Herman Van Rompuy, susţine că acordul fiscal european presupune un angajament la un control fiscal solid, introducerea acestuia în Constituţie, consolidarea reglementărilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancţiunilor şi transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.

Acest pact răspunde cerinţei cancelarului german Angela Merkel care l-a propus ca o condiţie pentru solidaritatea financiară a Germaniei cu statele în dificultate din zona euro.

Acordul de principiu din cadul summitului liderilor europeni la Bruxelles a fost posibil datorită unui compromis la care au ajuns Polonia şi Franţa cu privire la subiectul formatului summitelor zonei euro.

Această problemă  simbolică, dar foarte sensibilă din punct de vedere politic, a constituit un subiect de dispute de câteva săptămâni. Varşovia, susţinută de câteva ţări din Europa de Est, insista ca statele care nu utilizează încă moneda comună să poată participa în continuare la summiturile zonei euro. Parisul refuza ca această prezenţă să devină sistematică. A fost găsită o formulă de compromis între cele două variante.

Tratatul bugetar trebuie semnat oficial la începutul lunii martie şi se va aplica de îndată de 12 state l-au ratificat. După Marea Britanie, Cehia a devenit luni seară al doilea stat UE care refuză să adere.

sursa antena3

Conform legii, începând cu acest an, pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007 taxa de poluare trebuie achitată de către cumpărător la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor. Noul sistem  a fost aplicat începând cu 13 ianuarie.

Pe fondul protestelor organizate în ultimele zile în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării, în care una dintre revendicările formulate vizează eliminarea taxei auto , coaliţia guvernamentală a decis, în urmă cu o săptămână, să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare, cu explicaţia că proprietarii de maşini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele.Decizia politică a fost adoptată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă aprobată în şedinţa de luni.

Conform actului normativ, persoanele care au achitat deja această taxă vor primi banii înapoi, pe baza unei cereri adresate administraţiei fiscale.

Suspendarea taxei de primă vânzare este argumentată în document atât prin dificultăţile de ordin tehnic legate de documentele care trebuie obţinute la prima transcriere a dreptului de proprietate asupra maşinii vechi, cât şi prin necesitatea “reevaluării” impactului pe care taxa le are în plan economic şi social.

sursa ziare.ro

Informaţia a fost avansată de directorul general al Tetarom, Viorel Găvrea, care a confirmat că, pe lângă producătorul italian de electrocasnice De’Longhi SpA, care va achiziţiona facilităţile de producţie Nokia din Cluj, şi grupul german Bosch va demara o investiţie în parcul industrial Tetarom III. Investiţia germanilor va crea circa 2.000 de noi locuri de muncă.

“Consiliul Judeţean Cluj a făcut unele declaraţii în ceea ce priveşte acestă nouă investiţie, în momentul în care a fost anunţat acordul pentru achiziţionarea de către compania italiană De’Longhi a facilităţii de producţie Nokia din Cluj. Contractul cu Bosch este finalizat, astfel că aşteptăm semnarea lui, după ce un anumit dosar va fi avizat de Ministerul de Finanţe”, a declarat directorul general al Tetarom, în cadrul unei emisiuni la un post local de televiziune.

Potrivit acestuia, Bosch îşi va instala facilităţile de producţie pe 21 de hectare din parcul industrial Tetarom III, parcul unde a funcţionat şi fabrica de telefoane mobile Nokia, iar investiţiile ar putea ajunge la peste 60 mil. euro. Aici urmează să fie produse, chiar din acest an, componente electronice pentru automobile, conform lui Găvrea.

Contactaţi de ZF, reprezentanţii Bosch nu au făcut niciun comentariu până la închiderea ediţiei.

A plecat Nokia, vine Bosch

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Alin Tişe a declarat la mijlocul săptămânii trecute, odată cu anunţul privind preluarea facilităţii de producţie Nokia din Jucu de către producătorul italian de electrocasnice De’Longhi, că instituţia pe care o conduce se află în negocieri avansate cu un nou investitor, fără să precizeze numele acestuia. Tişe spunea că este vorba de un producător de componente auto care va investi 60 mil. euro în fabrica din parcul Tetarom III şi va crea între 1.500 şi 2.000 de locuri de muncă.

Pe de altă parte, CJ Cluj a precizat încă din luna septembrie a anului trecut, când Nokia îşi anunţa plecarea din România, că negociază cu compania germană Bosch pentru o investiţie într-o fabrică de componente auto, în parcul industrial Tetarom 3. La acel moment, reprezentanţii CJ Cluj mai spuneau că negocierile cu germanii de la Bosch durau de peste 10 luni. Grupul Bosch este prezent în România din anul 1994 şi deţine cinci companii, respectiv Robert Bosch (distribuţie de echipamente şi piese auto, echipamente termotehnice şi scule electrice), BSH Electrocasnice (import şi distribuţie de electrocasnice marca Bosch şi Siemens), Bosch-Rexroth (componente pentru industria de maşini-unelte), fabrica Bosch-Rexroth România de la Blaj, care produce scule electrice şi centrul de servicii de externalizare Bosch Communication Center din Timişoara. Compania Robert Bosch SRL a realizat în 2010 o cifră de afaceri de 249,5 milioane de lei (circa 59 milioane de euro), conform Ministerului Finanţelor Publice.

Şi italienii vor la Jucu

Pe lângă investiţia germanilor de la Bosch şi producătorul italian De’Longhi va investi 30 mil. euro în realizarea unei fabrici de electrocasnice în Jucu, pe platforma fostei facilităţi Nokia, şi va crea între 600 şi 1.000 de noi locuri de muncă.

sursa zf.ro

Extinderea deductibilităţii fiscale va majora interesul companiilor în a oferi beneficii sub forma unei contribuţii la un fond de pensii facultative şi, pe această cale, de a se implica în susţinerea ţintită a politicii sociale duse de stat.

Practic, firmele vor putea utiliza mai eficient bugetul pentru plata personalului. Deocamdată, a rămas valabilă doar deductibilitatea fiscală parţială (de la impozitul pe venit) pentru contribuţiile efectuate de fiecare persoana fizică la pensia facultativă.

Deducerea fiscală se acorda în limita a 400 de euro pe an, atât pentru companie, cât şi pentru angajat. În situaţia contributiei mixte se poate ajunge la o deductibilitate cumulată de 800 de euro pe an (totală pentru angajator şi parţială pentru angajat).

Avantajele concrete

Dacă se face un calcul comparativ între o contribuţie plătită de companie la un fond de pensii facultative în beneficiul unui salariat şi acordarea unei majorări salariale sau a unei prime, prima variantă este cu peste 6% mai eficientă din punct de vedere al contribuţiilor către stat.

Potrivit aceloraşi calcule date publicităţii de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), oferirea unui beneficiu sub forma unei pensii facultative, comparativ cu oferirea unui bonus sau unei majorari salariale, reduce cu 1,4% cheltuielile totale de personal şi poate creşte profitul companiei cu 7%-8%.

Simultan, salariatul câştigă la venitul sau net 2,7% (salariu net + beneficiu) daca accepta o pensie facultativă în locul unui bonus în cash. Dar principalul efect este stimularea păstrării forţei de muncă şi stabilirea unor relaţii pe termen lung cu compania angajatoare.

Situaţia pilonului III la finele anului trecut

La finalul anului 2011, peste 260 de mii de români contribuiau la sistemul pensiilor private facultative (Pilonul III), pentru a-şi suplimenta veniturile la ieşirea din activitate. Dintre aceştia, circa 39 de mii au început să economisească anul trecut.

În 50,3% dintre aceste cazuri, contribuţia este suportată exclusiv de angajator, ca parte a pachetului de beneficii salariale. În 37,3% dintre cazuri, participanţii individuali suportă singuri contribuţia, iar in 12,4% dintre cazuri contributia este mixtă (angajator + angajat).

Participanţii la fondurile de pensii facultative au virat in 2011 în conturile lor personale contribuţii în sumă de 108,3 milioane lei, faţă de 103,8 milioane lei în 2010 şi 105 milioane lei în 2009. Cele 11 fonduri de pensii facultative din România administreaza active nete in valoare de 436 de milioane lei.

În pofida crizei şi a turbulenţelor financiare, ele au inregistrat un randament mediu anual de 7,3%, superior inflaţiei medii anuale de 6,1% pentru perioada trecută de la înfiinţare.

De ce recomandă UE regimul EET

La nivelul UE, în cea mai mare parte a statelor membre, sistemele private de pensii sunt supuse regimului de taxare EET (exempt-exempt-taxed, în limba engleză). Potrivit acestui sistem, contribuţiile virate la fondurile de pensii sunt deductibile integral, câştigurile din investiţii ale acestora sunt deductibile integral, iar beneficiile aferente obţinute sub forma de pensii sunt impozitate, la finalul perioadei de acumulare.

Modelul EET, susţinut la nivel de recomandare de către Uniunea Europeană, echivalează cu un sistem de impozitare amânat, care încurajează cetăţenii să economiseasca pe termen lung în vederea pensionarii, degrevând indirect bugetele sociale în perspectivă.

Această abordare de politică economică pe termen lung ajută statele să se pregatească pentru criza demografică care se va instala progresiv până la mijlocul secolului.

sursa cursdeguvernare

Publicarea proiectelor procedurilor de implementare, respective ale ghidurilor solicitantului s-a făcut în scopul aducerii acestora în dezbatere publică, urmând ca, după colectarea propunerilor venite din partea întreprinzătorilor, aceste proceduri să fie supuse discuţiilor şi aprobării în cadrul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care va fi organizat în data de 9 februarie 2012, la sediul Agenţiei.

Aceste programe vor fi:

1. Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii
2. Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri
3. Programul UNCTAD/EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
4. Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START
5. Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă
6. Programul naţional multianual pe perioada 2002 – 2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului
7. Programul naţional multianual pe perioada 2005 – 2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii
8. Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri

Observaţiile şi propunerile privind procedurile de implementare / ghidurile solicitantului pot fi transmise prin e-mail pe adresa agentia.imm@aippimm.ro sau comunicate consilierului Centrului de Informare, Asistenţă şi Instruire, Satu Mare, care le va ventraliza şi le va trimite, în acelaşi termen limită, Agenţiei. Termenul limită până la care se pot transmite propuneri este de 08 februarie 2012.

redactia

In judeţul Satu Mare s-a inregistrat in anul 2011 un salariu mediu brut de 1425,33 RON, cu -18,03% sub media naţională. Această sumă se traduce in 1050,11 RON, salariu net. Nivelul maxim al salariului brut pe judeţul Satu Mare a fost inregistrat in luna martie, fiind in cuantum de 1457. In contrast, nivelul minim este in luna ianuarie (numai 1391 RON). In topul judeţelor in care se obţine cel mai mare salariu brut, judeţul Satu Mare este pe locul 36.

Cele mai mari salarii sunt in Bucureşti (66.74% mai mult decât media naţională), Sibiu (23,98% in plus) si Cluj (20,45% mai mult). La polul opus se află judeţele Vaslui şi Harghita, unde avem cele mai mici medii nationale ale salariului brut (-20,77% si respective -23,05% faţă de media naţională).

Judeţul Satu Mare este pe locul 36 la nivel naţional in ceea ce priveste cuantumul mediu al pensiilor: 663 RON. Pe primul loc se află Bucureşti (cu o pensie medie de 970.5 RON, iar pe ultimul loc este judeţul Giurgiu, unde pensionarii primesc in medie numai 617.5 RON).

Mihai Vinatoru, Senior Business Analyst la  e-oferta.ro

Este vorba despre fermierii eligibili care au declarat ca au zero datorii si carora li s-a aprobat dosarul, ca mai apoi sa se constate ca aceste declaratii erau false. Directorul APIA Satu Mare, Viorel Pintea, a declarat ca exista cazuri concrete in care numerosi fermieri au pierdut 140.000 de euro sau sute de milioane pe cap de animal datorita unor datorii de 16/17 lei. Acesta le-a mai transmis fermierilor satmareni ca 0,1 nu este 0.

Viorel Pintea considera ca aceasta situatie are ca explicatie doua motive. Directorul APIA a mai precizat faptul ca fermierii care se afla in aceasta situatia nu mai au nici o sansa sa-si recupereze banii.

sursa tv1sm