<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Buletin de Carei</title>
	<atom:link href="http://www.buletindecarei.ro/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.buletindecarei.ro</link>
	<description>Ştiri, articole şi reportaje de interes local din municipiul Carei</description>
	<lastBuildDate>Sun, 05 Sep 2010 12:25:54 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Noul ministru al Muncii: Majorarea contribuţiilor sociale de la 16,5 la 35,55%</title>
		<link>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/noul-ministru-al-muncii-majorarea-contributiilor-sociale-de-la-165-la-3555.html</link>
		<comments>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/noul-ministru-al-muncii-majorarea-contributiilor-sociale-de-la-165-la-3555.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 05 Sep 2010 12:25:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Daniela Ciuta</dc:creator>
				<category><![CDATA[Social]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindecarei.ro/?p=5432</guid>
		<description><![CDATA[Impozite mai mari decât în vremea fanariotă! Miniştrii proaspăt unşi în posturi vor continua linia dură a predecesorilor lor. 
Noua bombă care se va detona anul viitor se află în curtea ministerelor Muncii şi Finanţelor care lucrează pe un proiect de lege ce prevede taxe dublate în cazul veniturilor care provin din activitati independente. Noua [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Impozite mai mari decât în vremea fanariotă! Miniştrii proaspăt unşi în posturi vor continua linia dură a predecesorilor lor. </strong></p>
<p>Noua bombă care se va detona anul viitor se află în curtea ministerelor Muncii şi Finanţelor care lucrează pe un proiect de lege ce prevede taxe dublate în cazul veniturilor care provin din activitati independente. Noua modificare a codului fiscal are în vedere contribuţii sociale majorate de la 16,5 procente la aproape 35%.</p>
<p>Reacţiile nu au întârziat să apară. Măsura este criticată dur de patronate, sindicate, opoziţie şi Clubul Român de Presă.</p>
<p>Majorarea contribuţiilor sociale, în urma activităţilor independente,  de la 16,5% la 35,55 este perfect corectă, spune noul ministru la Muncii, Ioan-Nelu Botiş. Motivaţia noului şef de la ministerul muncii este simplă.</p>
<p>Artiştii, sindicatele şi patronatele sunt revoltate de proiectul de modificare a codului fiscal.</p>
<p>Dacă în prezent, persoanele fizice autorizate sau cele cu venituri din drepturi de autor sunt taxate cu 16,5%, de la 1 ianuarie ar putea plăti aproape 35% impozit.</p>
<p>Astfel, contribuţia la pensii va creşte de la 10,5 la 24,43%, cea de asigurări de sănătate va ajunge la 8,35 de procente, în timp ce pentru asigurarea de şomaj se va plăti 0,78% faţă de 0,5 în prezent.</p>
<p>Potrivit noului proiect, fiecare angajat ar urma să îşi achite singur contribuţiile. Proiectul este în dezbatere publică, iar dacă va fi aprobat, va intra în vigoare de la 1 ianuarie.</p>
<p><strong>Patronat: Majorarea contribuţiilor sociale este o măsură nejustificată economic, social sau politic</strong></p>
<p>Majorarea contribuţiilor sociale pentru persoanele cu venituri din activităţi independete este o măsură nejustificată, nici din punct de vedere economic, nici politic sau social, a declarat Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, citat de Mediafax.</p>
<p>&#8220;Măsura nu are justificare, nici politic, nici economic, nici social. Este un act inutil. Creşterea veniturilor la buget şi reducerea deficitelor nu se fac prin creşterea taxelor la actori&#8221;, a afirmat Agathon.</p>
<p>Persoanele cu venituri din activităţi independente vor plăti, din 2011, contribuţii de asigurări sociale de cel puţin 25,36% şi până la 35% din venituri, aproape dublu faţă de nivelul actual, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă al Guvernului, lansat joi în dezbatere publică.</p>
<p>Agathon a afirmat că ieşirea din criză este posibilă doar prin investiţii publice masive sau reducerea taxelor şi impozitelor.</p>
<p>&#8220;În loc de asta noi vedem deocamdată doar discuţii despre creşterea taxelor, ceea ce este neacceptabil&#8221;, a spus el.</p>
<p>Agathon a cerut reprezentanţilor ministerelor Finanţelor şi Muncii ca reţinerea contribuţiilor să se facă la sursă, astfel încât oamenii să nu mai stea la cozi.</p>
<p>Intenţia Guvernului de a dubla contribuţiile pentru persoanele plătite pe drepturi de autor a fost criticată, sâmbătă, atât de către reprezentanţi ai UDMR, PSD şi PNL, cât şi de către Clubul Român de Presă, Patronatul Presei Române sau sindicate.</p>
<p>Antena3.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/noul-ministru-al-muncii-majorarea-contributiilor-sociale-de-la-165-la-3555.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bijuterii ale României in Patrimoniul UNESCO</title>
		<link>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/bijuterii-ale-romaniei-in-patrimoniul-unesco.html</link>
		<comments>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/bijuterii-ale-romaniei-in-patrimoniul-unesco.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 05 Sep 2010 12:00:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Daniela Ciuta</dc:creator>
				<category><![CDATA[Timp Liber]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindecarei.ro/?p=5427</guid>
		<description><![CDATA[Zidirea lor a inceput cu 800 de ani in urmă.Locuri de rugăciune, mai apoi şi incinte de apărare, bisericile fortificate din Transilvania sunt o moştenire fabuloasă lăsată nouă de saşi. Acum, clopotele lor tac. Nici saşii nu mai sunt. Nici ceasurile din turnurile-clopotniţă nu mai măsoara timpul. Le-am vizitat cu mult respect şi încântare. Şi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Zidirea lor a inceput cu 800 de ani in urmă.Locuri de rugăciune, mai apoi şi incinte de apărare, bisericile fortificate din Transilvania sunt o moştenire fabuloasă lăsată nouă de saşi. Acum, clopotele lor tac. Nici saşii nu mai sunt. Nici ceasurile din turnurile-clopotniţă nu mai măsoara timpul. Le-am vizitat cu mult respect şi încântare. Şi cu plăcerea inegalabilă de a conduce un KIA Sportage.</p>
<p>Au fost mai multe. Unele au fost măcinate de istorie. Altele, cam 150, au rămas în picioare. Dintre acestea, şapte (deocamdată) au fost recunoscute ca fiind comori ale umanităţii şi au intrat în Patrimoniul UNESCO. Povestea saşilor transilvani a început în secolul al X-lea, odată cu acţiunea de cucerire maghiară a voievodatelor româneşti din Ardeal. Pentru a-şi întări autoritatea asupra teritoriilor cucerite şi pentru a asigura apărarea acestora, regalitatea maghiară a apelat la colonizarea zonei cu noi populaţii. Printre acestea s-au numărat şi saşii, sosiţi din regiunile Flandrei, Saxoniei<strong> </strong>şi Rinului. Treptat, coloniştii saşi au căpătat privilegii asupra teritoriilor unde s-au aşezat. Iniţial spaţii de rugăciune, bisericile săşesti au început să fie fortificate odată cu apariţia pericolului năvălirilor turceşti şi tătăreşti. Lăcaşurile de rugăciune, situate, prin tradiţie, în centrul obştii, au dobândit şi funcţia de adăpost al comunităţii. Au fost construite, cu tenacitate şi pricepere, ziduri de apărare, turnuri fortificate, bastioane şi drumuri de strajă. La vreme de restrişte, bisericile astfel întărite puteau adăposti întreaga populaţie. Tot acolo erau dosite proviziile şi uneltele de lucru.</p>
<p>În curtea interioară a bisericilor au fost construite locuinţe de tip fagure, lipite de zidul de apărare. Fiecare familie avea locul său bine stabilit în interiorul fortificaţiei şi, în unele cazuri, locul acela se transmitea în familie, din generaţie în generaţie. Lucrurile păreau să se eternizeze, în înţelesul bun al cuvântului – cu trecerea timpului, comunităţile săseşti<strong> </strong>deveneau din ce în ce mai puternice, din ce în ce mai prospere şi mai influente. Prima mare lovitură a venit odata cu încheierea celui de-al doilea Război Mondial, când populaţia săsească a avut mult de suferit de pe urma autorităţilor comuniste nou instalate. Pentru saşii care nu au murit în razboi, au urmat <strong>e</strong>xproprieri, deportări, ani grei de închisoare. După 1989, când au putut să plece, saşii au plecat de tot. Aproape toţi. Un exemplu: în anul 1939, comunitatea saşilor din localitatea Valea Viilor numără 928 de membri. În 2004 rămăseseră 20. Acum mai sunt doar şase.</p>
<p>Singurul lucru bun care li s-a întamplat bisericilor săseşti fortificate în ultimii ani este faptul că şapte dintre ele au căpătat statutul de situri ale <strong>Patrimoniului Mondial al UNESCO</strong>. În ultima vreme au început (de fapt, reînceput, după intervenţiile efectuate în anii ’60) lucrările de conservare şi de restaurare. Volumul şi complexitatea lucrărilor reclamă, însă, sume considerabile pe care, se vede treaba, bugetele postrevoluţionare nu prea sunt dispuse să le aloce. Au apărut şi iniţiative particulare ori ale unor organizaţii nonprofit care lucrează şi investesc în lucrările de restaurare – cel mai bun exemplu este cel al Fundaţiei Mihai Eminescu, patronată de<strong> </strong><strong>Prinţul Charles al Marii Britanii</strong>, cel care, de altfel, a şi achiziţionat o gospodărie săseasca la Viscri. Interesul Prinţului Charles pentru bătrânele localităţi săseşti a făcut ca, pe aceste meleaguri, să sosească şi un botanist britanic, dr. John Akeroyd.</p>
<p>Încă de la prima vizită, din anul 2000, John Akeroyd a fost fascinat de zonă, considerând-o „una dintre comorile culturale cel mai puţin cunoscute ale Europei. Aici, peisajul rural prezintă caracteristici de tip medieval care au supravieţuit în mod remarcabil: biserici fortificate, sate păstrate intacte, agricultura mixtă nonintensivă în echilibru ecologic cu natura şi animalele în sălbăticie, sate înconjurate de păduri bătrâne şi pajişti bogate în flori sălbatice. O astfel de frumuseţe şi bogăţie naturală nu este rezultatul unei simple asamblări de fragmente, ci reprezintă un întreg de o inestimabilă valoare stiinţifică, culturală şi umană.“ În anul 2006, John Akeroyd a publicat, editată de Fundaţia Adept, o carte: Peisajul istoric al satelor săseşti din sudul Transilvaniei. Cu o circulaţie restrânsă, lucrarea este, în egală măsură, o operă de investigare ştiinţifică a fostelor teritorii săseşti şi o baladă încântătoare şi tristă a acestora. Prefata cărţii poartă titlul: Protejarea unei lumi uitate în folosul generaţiilor viitoare. Din păcate, la nivel instituţional, se pare că<strong> </strong>România nu poate pricepe cele două abstracţiuni din enunţul de mai sus, nici alăturarea lor. Dacă lumile cu pricină tot sunt uitate, de ce ni le-am mai aminti? Şi ce-au a face generaţiile viitoare cu ceea ce noi am uitat deja?</p>
<p><strong>Calnic, judeţul Alba</strong><br />
Povestea cetăţii Calnic începe în secolul al XIII-lea cu un masiv donjon de piatră, înconjurat de ziduri puternice, folosit ca locuinţă nobiliară. La 1430, cetatea a fost vîndută de ultimii descendenţi ai familiei nobiliare comunităţii săseşti care, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, a înălţat noi centuri de ziduri, a fortificat turnul porţii şi, pe ruinele unei construcţii mai vechi, a ridicat, în incinta interioară, o capelă.</p>
<p><strong>Valea Viilor, judeţul Sibiu</strong><br />
Localitatea este atestată de la 1263. Aici, în secolul al XIV-lea, a început construcţia unei biserici, dar înfătişarea actuală a lăcaşului de cult datează de la începutul secolului al XVI-lea. Tot de atunci datează şi fortificaţiile. Orga a fost instalată la anul 1807, dar acum componentele din piele ale delicatului său mecanism au fost distruse de dihori. Amenajarea drumului ce străbate comuna a obturat sistemul de drenaj al cetătii, astfel încât acum, când plouă, apa se infiltrează prin pardoseala de lemn a bisericii.</p>
<p><strong>Biertan, judeţul Sibiu</strong><br />
Atestată de la 1283, biserica din Biertan este înconjurată de patru rânduri de ziduri de apărare, nouă turnuri şi bastioane şi a fost, vreme de mai bine de 300 de ani (1562-1867) reşedinţa episcopală a saşilor. Uşa sacristiei poartă mărturia uluitoarei priceperi tehnice a meşterilor saşi: o încuietoare cu 15 zăvoare care se închid pe trei direcţii şi care sunt acţionate, simultan, printr-o singură răsucire a cheii în broască.</p>
<p><strong>Darjiu, judeţul Harghita</strong><br />
Reconstruită în secolul al XV-lea pornind de la o construcţie în stil romanic  ridicată în secolul al XIII-lea, biserica din Darjiu este protejată de un zid de apărare cu înălţimea de cinci metri. Frescele din interior (din care se mai păstrează fragmente) au fost pictate la anul 1419. În secolul al XVIII-lea, când funcţia de apărare a bisericii-cetate şi-a pierdut însemnătatea, în incintă au fost amenajate spaţii de depozitare a proviziilor pentru întreaga comunitate.</p>
<p><strong>Saschiz, judeţul Mureş</strong><br />
Locuită de secui până la sfârşitul secolului al XIII-lea, localitatea a fost apoi populată preponderent de saşi. Turnul cetăţii seamănă foarte mult cu Turnul cu Ceas din Sighişoara, între cele două comunităţi, cea a Sighişoarei si cea a Saschizului, existând o veche rivalitate. Biserica din Saschiz a fost fortificată la anul 1493 şi are aspectul unui bastion, etalând la etaj un drum de strajă sprijinit în consolă. Pentru siguranţa comunităţii, saşii au construit pe culmea dealului din apropiere, într-un loc greu accesibil, o cetate, astăzi în ruină.</p>
<p><strong>Viscri, judeţul Braşov</strong><br />
Prima atestare a bisericii datează de la 1400, dar aceasta a fost construită pe locul unei biserici romanice încă şi mai vechi. În actuala incintă se mai păstrează patru capiteluri provenind de la biserica romanică, unul dintre ele servind drept cristelniţa. Altarul încorporează o orgă, iar aceasta este, în prezent, supusă unor migăloase şi complexe lucrări de restaurare. Zidurile şi turnurile de apărare au căpătat forma lor definitivă în secolul al XVII-lea.</p>
<p><strong>Prejmer, judeţul Braşov</strong><br />
Prima atestare documentară a bisericii datează din secolul al XIII-lea. Este una dintre cele mai frumoase şi mai puternice din Transilvania şi are, alipite de zidul de apărare, 272 de încăperi, câte una pentru fiecare familie a comunităţii (cel mai mare număr de încăperi dintre toate bisericile săseşti fortificate). Altarul gotic a fost pictat între anii 1450-1460. La intrarea în biserică se păstrează piatra cu inel de fier de care erau legaţi nelegiuiţii şi femeile necredincioase, spre a fi batjocoriţi de comunitate la ieşirea de la slujbă.</p>
<p>descopera.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/bijuterii-ale-romaniei-in-patrimoniul-unesco.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La examenele naţionale vor putea asista observatori</title>
		<link>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/la-examenele-nationale-vor-putea-asista-observatori.html</link>
		<comments>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/la-examenele-nationale-vor-putea-asista-observatori.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 05 Sep 2010 10:17:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Daniela Ciuta</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura Invatamant]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindecarei.ro/?p=5423</guid>
		<description><![CDATA[Ministerul Educatiei intenţionează să introducă ca noutate în metodologia de desfăşurare a examenelor naţionale posibilitatea ca la probe să asiste şi observatori, a spus Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea, citata de Mediafax.

Badea a precizat că din punct de vedere organizatoric Ministerul Educaţiei a produs câteva &#8220;surprize&#8221; în metodologia de organizare şi desfăşurare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Ministerul Educatiei intenţionează să introducă ca noutate în metodologia de desfăşurare a examenelor naţionale posibilitatea ca la probe să asiste şi observatori, a spus Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea, citata de Mediafax.<br />
</strong><br />
Badea a precizat că din punct de vedere organizatoric Ministerul Educaţiei a produs câteva &#8220;surprize&#8221; în metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale.</p>
<p>Ea a spus că în cazul elevilor de clasa a XII-a, care susţin bacalaureatul, vor fi modificări în structura anului şcolar astfel încât aceştia vor termina cursurile mai repede decât restul elevilor, pe 27 mai, iar probele de competenţe nu vor mai fi susţinute în timpul anului.</p>
<p>&#8220;Va fi totul mult mai lejer din acest punct de vedere, probele de competenţe nu se mai dau în timpul anului şcolar, cum era începând din februarie acest an, ci ele sunt într-un calup, aşezate înainte de probele scrise. A fost şi un semnal constant, pe care l-am primit de la cadrele didactice, legat de capacitatea de a ţine şi cursuri în acea şcoală, de a desfăşura şi probe, de a fi totuşi eficient<br />
în zona actului didactic. Am rezonat la acest lucru&#8221;, a spus Badea.</p>
<p>Secretarul de stat a adăugat că o altă noutate este prezenţa observatorilor la examenele naţionale respectiv bacalaureat şi evaluarea naţională.</p>
<p>&#8220;O altă noutate a metodologiei la care am fost adepţii transparenţei totale este prezenţa observatorilor la examenele naţionale, atât la bacalaureat, cât şi la evaluarea naţională, respectiv în calendarul nostru există o perioadă de timp în care reprezentanţi ai asociaţiilor de părinţi, ai ONG-urilor, ai tuturor structurilor societăţii civile din domeniu pot să opteze în a fi prezenţi în centrele de examen, vor primi autorizarea de acces, şi iată vor vedea la faţa locului ce se întâmplă într-o zi de bacalaureat în orice liceu din această ţară&#8221;, a spus Oana Badea.</p>
<p>La Alba Iulia se desfăşoară, sâmbătă şi duminică, consfătuirea naţională a inspectorilor şcolari generali  din întreaga ţară.</p>
<p>La întâlnire participă, pe lângă şefii inspectoratelor şcolare, şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei, printre care secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar Oana Badea, directorul general în cadrul MECTS, Liliana Preoteasa.</p>
<p>La întâlnirea de la Alba Iulia este aşteptat să participe la o parte din discuţii şi dezbateri şi ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.</p>
<p>Romania libera</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/la-examenele-nationale-vor-putea-asista-observatori.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Rinichiul artificial implantabil este aproape gata</title>
		<link>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/rinichiul-artificial-implantabil-este-aproape-gata.html</link>
		<comments>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/rinichiul-artificial-implantabil-este-aproape-gata.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 05 Sep 2010 10:14:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Daniela Ciuta</dc:creator>
				<category><![CDATA[Sanatate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindecarei.ro/?p=5419</guid>
		<description><![CDATA[Primul prototip al unui rinichi artificial implantabil va fi disponibil pentru aplicaţii clinice in circa 5-7 ani.
Cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco au anunţat că au pus la punct, in cadrul unei colaborări cu mai multe echipe de cercetători de la alte universităţi, primul prototip al unui rinichi artificial implantabil. Potrivit oamenilor de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Primul prototip al unui rinichi artificial implantabil va fi disponibil pentru aplicaţii clinice in circa 5-7 ani.</strong></p>
<p>Cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco au anunţat că au pus la punct, in cadrul unei colaborări cu mai multe echipe de cercetători de la alte universităţi, primul prototip al unui rinichi artificial implantabil. Potrivit oamenilor de ştiinţă, el va putea fi utilizat in aplicaţii clinice in circa 5-7 ani.</p>
<p>&#8220;Aparatura a fost astfel proiectată incât să se obţină majoritatea beneficiilor asigurate de un transplant de rinichi&#8221;, a comentat Shuvo Roy, coordonatorul cercetătorilor implicaţi in proiect.<br />
Sistemul cuprinde două stadii, in primul fiind utilizate sofisticate filtre microscopice pentru filtrarea sângelui de toxinele metabolice, in timp ce in cel de-al doilea, in interiorul unui bioreactor se realizează (prin ingineria ţesuturilor) creşterea de celule destinate să mimeze acţiunea renală in reglarea nivelului de electroliţi, metaboliţi şi apă astfel incât să-i permită aparatului să desfăşoare celelalte funcţii biologice ale unui rinichi sănătos.</p>
<p>Prima fază a proiectului, finalizată recent, s-a concentrat pe dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru reducerea dimensiunilor aparaturii la unele compatibile cu implantarea lui intr-un organism viu, şi testarea funcţionării diferitelor componente ale acestuia pe modele animale.</p>
<p>Intr-o situaţie in care se dispune de un număr limitat de donatori de rinichi pe an, cei mai mulţi pacienţi trebuie să recurgă la dializă, dar protocoalele de dializă actuale prevăd 3 şedinţe pe săptămână cu o durată cuprinsă intre 3 şi 5 ore. In fapt, a explicat Roy, acest tratament suplineşte doar in proporţie de 13% funcţia renală, cu consecinţe grave pe termen lung asupra sănătăţii pacienţilor.</p>
<p>descopera.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/rinichiul-artificial-implantabil-este-aproape-gata.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Festival de goluri</title>
		<link>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/festival-de-goluri.html</link>
		<comments>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/festival-de-goluri.html#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 04 Sep 2010 18:29:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Daniela Ciuta</dc:creator>
				<category><![CDATA[Sport]]></category>
		<category><![CDATA[Stirea Zilei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindecarei.ro/?p=5410</guid>
		<description><![CDATA[Pe o vreme ideală pentru  fotbal, in faţa a peste 400 spectatori, printre care şi un inimos grup de suporteri ai echipe oaspete, Victoria Carei invinge categoric Voinţa Babţa.
Antrenorul  Bagossyi Alexandru  incepe cu următorul 11:

Pereş, Izvoran, Madaras, Stier,Fabian,Maxi,Botos,Puşcaş,Viezer,Alexuţan,Kopriva.
Oaspeţii, conduşi de Simonca Vasile incep in următoarea componenţă:

Temian,Balas,Dragos,Ardelean,Andrei Pop,Puşcas,Tobias Varga,Blidar,Lupan,Budea,Chiş George.
Lovitura de inceput aparţine oaspeţilor.Prima ocazie apare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Pe o vreme ideală pentru  fotbal, in faţa a peste 400 spectatori, printre care şi un inimos grup de suporteri ai echipe oaspete, Victoria Carei invinge categoric Voinţa Babţa.</p>
<p>Antrenorul  Bagossyi Alexandru  incepe cu următorul 11:</p>
<p><a href="http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2010/09/echipa-Victoria.jpg"><img class="alignnone size-full wp-image-5412" title="echipa Victoria" src="http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2010/09/echipa-Victoria.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a></p>
<p>Pereş, Izvoran, Madaras, Stier,Fabian,Maxi,Botos,Puşcaş,Viezer,Alexuţan,Kopriva.</p>
<p>Oaspeţii, conduşi de Simonca Vasile incep in următoarea componenţă:</p>
<p><a href="http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2010/09/Vointa-Babta.jpg"><img class="alignnone size-full wp-image-5413" title="Vointa Babta" src="http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2010/09/Vointa-Babta.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a></p>
<p>Temian,Balas,Dragos,Ardelean,Andrei Pop,Puşcas,Tobias Varga,Blidar,Lupan,Budea,Chiş George.</p>
<p>Lovitura de inceput aparţine oaspeţilor.Prima ocazie apare in minutul doi :centrare Puşcaş reluare Izvoran pe lângă poartă.</p>
<p>Oaspetii rispostează şi in min 5 Tobias Varga execută impecabil o lovitură liberă dela 18 m, portarul Maxi  neavând replică ; o-1.</p>
<p>Victoria Carei ripostează prompt şi  in min 6 &#8211; centrare de pe partea dreaptă Stier , autogol Florin Blidar 1-1.</p>
<p>Joc alert in continuare, multe faze de poartă de ambele părţi iar in min 24 recuperare Victoria in jumătatea  adversă, lansare in adâncime la limita ofsait-ului şi Kopriva nu-l iartă pe portarul oaspete.Scorul devine 2-1.</p>
<p>In minutul 26 Pereş are o actiune impetuoasă pe partea stângă , centrează perfect in careu şi Izvoran reia in gol dela 6 m ducând scorul la 3-1.</p>
<p>La jumătatea reprizei, Viezer are gest nesportiv la adresa spectatorilor urmat in faza imediat următoare de un faul dur. Cu două minute inainte de pauză, cartonaş galben pentru Pereş care joacă mingea după fluierul arbitrului.</p>
<p>A doua repriză  incepe cu Ticle in locul lui Madaras. Apar  primele ocazii :Kopriva şutează in bară la o incursiune pe partea stângă.</p>
<p><a href="http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2010/09/faze-meci-1.jpg"><img class="alignnone size-full wp-image-5416" title="faze meci 1" src="http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2010/09/faze-meci-1.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a></p>
<p>Min 53- dublă schimbare la Victoria , intră Szilagy şi Kovacs ies Vierzer şi Kopriva.</p>
<p>Meciul curge intr-o singură direcţie , gazdele domină autoritar jocul iar golurile nu intârzie să apară .</p>
<p>Scorul ia proportii in min 60  -Pereş inscrie dintr-un  11m obţinut la faultul asupra</p>
<p>“ armei secrete “ Szilagy.</p>
<p><a href="http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2010/09/lovitura-11m.jpg"><img class="alignnone size-full wp-image-5414" title="lovitura 11m" src="http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2010/09/lovitura-11m.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a></p>
<p>Szilagy işi continuă recitalul şi inscrie de două ori in min 75 si 79 , ducând scorul la 6-1 pentru gazde.</p>
<p>In min 81, Condor inscrie cu un şut plasat şi scorul devine 7-1.</p>
<p>Oaspetii nu abandonează şi in min 85 inscriu prin acelaşi Varga, cel mai bun jucător al oaspeţilor , alături de Andrei Pop.Oaspeţii rămân in zece jucători din min 87 , când portarul echipei adverse este eliminat ca urmare a unui fault in postura de ultim apărător , incheind astfel o prestaţie bună, in ciuda scorului inregistrat.</p>
<p><a href="http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2010/09/arbitrii-meci-Victoria.jpg"><img class="alignnone size-full wp-image-5415" title="arbitrii meci Victoria" src="http://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2010/09/arbitrii-meci-Victoria.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a></p>
<p>Meciul a fost condus la centru de Chiş Florin , ajutat la margine de Peter Alin şi Ardelean Vlad.</p>
<p>redacţia</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/festival-de-goluri.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>16</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum să descifrezi ce ştie să facă un telefon mobil</title>
		<link>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/cum-sa-descifrezi-ce-stie-sa-faca-un-telefon-mobil.html</link>
		<comments>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/cum-sa-descifrezi-ce-stie-sa-faca-un-telefon-mobil.html#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 04 Sep 2010 06:44:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Daniela Ciuta</dc:creator>
				<category><![CDATA[Timp Liber]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindecarei.ro/?p=5406</guid>
		<description><![CDATA[Viteza de navigare pe internet, ecranul şi sunetul sunt o parte dintre cele mai importante caracteristici la care trebuie să fii atent atunci când îţi alegi un mobil.

Pentru cei care nu sunt la curent cu noile tehnologii, spe cificaţiile tehnice s-ar putea să-i pună în mare dificultate atunci când vor să-şi schim be telefonul mobil. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Viteza de navigare pe internet, ecranul şi sunetul sunt o parte dintre cele mai importante caracteristici la care trebuie să fii atent atunci când îţi alegi un mobil.<br />
</strong></p>
<p>Pentru cei care nu sunt la curent cu noile tehnologii, spe cificaţiile tehnice s-ar putea să-i pună în mare dificultate atunci când vor să-şi schim be telefonul mobil. Afişaj TFT, 3G, HSDPA sunt o parte dintre dotările sau serviciile la care trebuie să fii foarte atent atunci când faci alegerea. Cele mai importante evoluţii sunt la partea de transfer de date, marii pro ducători de telefoane mobile punând un mare accent pe necesitatea cli en ţilor de internet.</p>
<p>Display-ul telefonului mo bil a cunoscut şi el mo dificări. Culorile sunt mult mai vii, mai luminoase şi se tes tează ecrane care să consume puţină energie .<br />
<strong>3G </strong><br />
Permite o bună conectare la internet. Este o bandă de distribuţie cu o rată de transfer a datelor de până la 2,4 Mb/s. Sunt incluse textul, vocea, video, multimedia. Cu această inovaţie a fost implementat şi apelul video pe telefonul mobil.</p>
<p><strong>HSDPA </strong></p>
<p>Se bazează pe tehnologia 3G, diferenţa este că are o viteză de transfer a datelor mai mare &#8211; 7,2 Mb/s (necesar pentru a vedea live în condiţii optime un program TV direct de pe pagina de internet).</p>
<p><strong>Afişaj TFT/STN </strong></p>
<p>Prima tehnologie, cea mai întâlnită în prezent, consumă mai multă energie, însă afişează culori mai vii şi permite o mai bună vizualizare la lumina soarelui. A doua consumă mai puţin, iar contrastul culorilor şi luminozitatea sunt mai slabe. O altă tehnologie, care intră în concurenţă cu TFT, este AMOLED, folosită mai mult pe telefoanele Samsung şi o parte dintre modelele HTC.</p>
<p><strong>AAC </strong></p>
<p>un standard audio care poate înlocui MP3-ul. Oferă o calitate a sunetului mult mai bună, foloseşte o fracţiune din lăţimea de bandă a MP3-ului, iar asta înseamnă că fişierele au o dimensiune mai mică.</p>
<p><strong>WLAN </strong></p>
<p>Oferă posibilitatea de a te conecta fără fir la internet şi să te poţi deplasa într-o zonă mare de acoperire. De exemplu, dacă în parc sau în restaurantul în care te afli sunt montate &#8220;hot spot-uri&#8221; (dispozitive care oferă acces la internet), poţi naviga gratuit pe net.</p>
<p><strong>WiFi</strong></p>
<p>Îţi permite să te conectezi la o reţea sau la internet când te afli în apropierea unui hotspot. Aceste reţele au o arie limitată de acoperire, în medie cam 45 de metri într-o clădire şi în jur de 90 metri în afara ei. Primul standard acceptat &#8211; 802.11b, are un transfer de până la 11 Mb/s, iar 802.11g poate ajunge până la maximum 54 Mb/s.</p>
<p>evz.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/cum-sa-descifrezi-ce-stie-sa-faca-un-telefon-mobil.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum faci copilul să nu plângă la şcoală sau la grădiniţă</title>
		<link>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/cum-faci-copilul-sa-nu-planga-la-scoala-sau-la-gradinita.html</link>
		<comments>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/cum-faci-copilul-sa-nu-planga-la-scoala-sau-la-gradinita.html#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 04 Sep 2010 06:31:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Daniela Ciuta</dc:creator>
				<category><![CDATA[Sanatate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindecarei.ro/?p=5401</guid>
		<description><![CDATA[Fobia copiilor de colectivitate poate fi tratată dacă se descoperă cauza care o generează: colegii răutăcioşi sau mamele posesive sunt motive posibile pentru care micuţii au astfel de tulburări.
Mersul la şcoală sau la grădiniţă este interesant şi distractiv, însă nu pentru toţi copiii: unul din patru refuză din când în când să treacă pragul acestor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Fobia copiilor de colectivitate poate fi tratată dacă se descoperă cauza care o generează: colegii răutăcioşi sau mamele posesive sunt motive posibile pentru care micuţii au astfel de tulburări.</strong></p>
<p>Mersul la şcoală sau la grădiniţă este interesant şi distractiv, însă nu pentru toţi copiii: unul din patru refuză din când în când să treacă pragul acestor instituţii, iar problema e serioasă în cel mult cinci la sută din cazuri.</p>
<p>Această tulburare poate să debuteze la începutul vieţii de preşcolar sau şcolar, dar poate să apară şi pe parcurs.</p>
<p>Teama de a fi separat de părinţi, frica de educatori şi profesori ori de socializare pot avea repercusiuni pe termen lung asupra performanţelor micuţilor de comunicare.</p>
<p>Psihologii explică cum pot fi ajutaţi micuţii să treacă peste tulburările specifice mai ales în primii ani în care intră în colectivitate.</p>
<p><strong>Dureri de cap şi stări de vomă în drum spre şcoală</strong></p>
<p>&#8220;Am avut la terapie un băieţel de clasa I care se trezea dimineaţa, se pregătea fără probleme , dar când ajungea la şcoală voma înainte să intre în clasă şi uneori mai voma şi în pauze. Împreună cu mama, care a fost atentă la ce se întâmpla cu copilul, am aflat că de fapt nu îi plăcea să meargă la şcoală pentru că era supraponderal şi erau câţiva colegi care îl ironizau şi care îi puseseră diverse porecle referitoare la greutatea lui. Asta îl făcea să sufere şi să se simtă neputincios, cu toate că rezultatele lui şcolare erau foarte bune&#8221;, povesteşte Keren Rosner, psihoterapeut la Cabinetul Mentarex Consult, din Bucureşti.</p>
<p>Manifestările copiilor pot fi variate: plâng în fiecare dimineaţă înainte de a pleca la şcoală sau la grădiniţă, au subit tot felul de simptome fizice, de la dureri de cap şi de stomac până la vomă, tremur, manifestări violente de refuz (fug, se zvârcolesc).</p>
<p><strong>Trauma adaptării</strong></p>
<p>Medicii spun că mulţi dintre copiii cu astfel de tulburări au un istoric anterior de anxietate sau depresie.</p>
<p>&#8220;Copiii care nu au fost obişnuiţi cu colectivitatea, cei care nu au parcurs etapele pregătirii la grădiniţă, cei care nu au fost iniţiaţi în a depune efort şi care brusc sunt determinaţi să-şi schimbe modul de viaţă pot trăi schimbarea ca pe o traumă&#8221;, adaugă psihoterapeutul Rosner.</p>
<p>Alţi factori favorizanţi sunt bolile părinţilor (surprinzător, uneori refuzul şcolar apărea după însănătoşirea părintelui), divorţul părinţilor sau alte conflicte, moartea unei rude cu care copilul era prieten, mutarea într-o altă locuinţă în cursul primului an de şcoală, gelozia pe un frate mai mic rămas acasă sau grija excesivă a părinţilor faţă de copii, care se poate întoarce împotriva micuţilor.</p>
<p>Evenimentul Zilei</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/cum-faci-copilul-sa-nu-planga-la-scoala-sau-la-gradinita.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Francul elveţian poate fi o investiţie mai bună ca aurul</title>
		<link>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/francul-elvetian-poate-fi-o-investitie-mai-buna-ca-aurul.html</link>
		<comments>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/francul-elvetian-poate-fi-o-investitie-mai-buna-ca-aurul.html#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 04 Sep 2010 06:26:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Daniela Ciuta</dc:creator>
				<category><![CDATA[Economic]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindecarei.ro/?p=5397</guid>
		<description><![CDATA[Dolarul, yenul şi francul elveţian ar putea fi investiţii mai bune ca aurul în cazul în care economia globală reintră în recesiune, a afirmat Nouriel Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York.
&#8220;Dacă ar avea loc o recesiune în W, care ar creşte aversiunea faţă de risc, unele active vor fi preferate, iar aurul [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Dolarul, yenul şi francul elveţian ar putea fi investiţii mai bune ca aurul în cazul în care economia globală reintră în recesiune, a afirmat Nouriel Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York.</strong></p>
<p>&#8220;Dacă ar avea loc o recesiune în W, care ar creşte aversiunea faţă de risc, unele active vor fi preferate, iar aurul va fi printre acestea. Dar plasamentele ca dolarul, yenul sau francul elveţian prezintă fundamente de creştere mai solide într-o situaţie de aversiune faţă de risc, deoarece sunt mai lichide ca aurul&#8221;, a spus Roubini.</p>
<p>Investitorii ţintesc activele considerate sigure, odată cu dovezile că recuperarea economică a economiei SUA din cea mai gravă recesiune de după Al Doilea Război Mondial încetineşte.</p>
<p>Francul elveţian a atins un nivel record faţă de euro la 31 august, iar yenul a atins în iulie cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani în raport cu dolarul.</p>
<p>Preţul aurului a avansat cu 14% anul acesta şi se tranzacţiona în prima parte a şedinţei bursiere de la Londra la aproximativ 1.252 de dolari pe uncie.</p>
<p>capital.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/francul-elvetian-poate-fi-o-investitie-mai-buna-ca-aurul.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Peleşul, in topul celor mai spectaculoase castele din lume</title>
		<link>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/pelesul-in-topul-celor-mai-spectaculoase-castele-din-lume.html</link>
		<comments>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/pelesul-in-topul-celor-mai-spectaculoase-castele-din-lume.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Sep 2010 19:00:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Daniela Ciuta</dc:creator>
				<category><![CDATA[Timp Liber]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindecarei.ro/?p=5393</guid>
		<description><![CDATA[Castelul Peleş din Sinaia se situează pe pozitia a şasea in Top 15 al celor mai spectaculoase construcţii de gen din lume, pe prima poziţie in clasament fiind Castelul Hohenzollern din Germania, informează opentravel.com. &#8220;Deşi construite cu scopul de apărare, in zilele noastre, castelele par oarecum construcţii nerealiste, născute din lumea poveştilor&#8221;, scriu cei care [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Castelul Peleş din Sinaia se situează pe pozitia a şasea in Top 15 al celor mai spectaculoase construcţii de gen din lume, pe prima poziţie in clasament fiind Castelul Hohenzollern din Germania, informează opentravel.com. </strong>&#8220;Deşi construite cu scopul de apărare, in zilele noastre, castelele par oarecum construcţii nerealiste, născute din lumea poveştilor&#8221;, scriu cei care au realizat topul. Astfel, după Castelul Hohenzollern din Germania, in clasament urmează, in ordine, Castelul Howard din Marea Britanie, Alcázar din Segovia (Spania), Castelul Himeji din Japonia, Castelul din Praga (Cehia), Castelul Peleş din România, Castelul Chambord din Franta, Castelul Neuschwanstein din Germania, Castelul Corfe din Marea Britanie, Castelul Matsumoto din Japonia, Castelul Burg Eltz din Germania, Castelul Eilean Donan din Scoţia, Castelul din Neuchatel (Elveţia), Fortăreaţa Guaita din San Marino şi Castelul Conwy din Tara Galilor, transmite Mediafax.</p>
<p>Despre Castelul Peleş, cei care au alcătuit clasamentul scriu: &#8220;Pozitionat in peisajul idilic al Muntilor Carpaţi din România, Castelul Peleş este o construcţie de poveste. Incepută in 1873, constructia complexului a fost una internaţională şi solicitantă. Aşa a descris Regina Elisabeta a României fazele constructiei: «Italienii erau zidari, românii construiau terase, ţiganii erau hamali. Albanezii şi grecii lucrau in piatră, germanii şi maghiarii erau tâmplari. Turcii ardeau cărămida. Inginerii erau polonezi şi cioplitorii in piatră erau cehi. Francezii desenau şi englezii măsurau&#8230;». Se pare că 14 limbi străine se auzeau printre muncitori&#8221;.</p>
<p>Castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României, a fost construit la dorinţa regelui Carol I al României (1866 &#8211; 1914), după planurile arhitectilor Johannes Schultz şi Karel Liman, şi a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé, din Mainz, şi Berhard Ludwig, din Viena. Domeniul Peleş şi anexele sale au fost restituite, in martie 2007, Regelui Mihai I, in urma unei decizii de retrocedare.</p>
<p>ziuaveche.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/pelesul-in-topul-celor-mai-spectaculoase-castele-din-lume.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cine va supravieţui dezastrului din toamnă?</title>
		<link>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/cine-va-supravietui-dezastrului-din-toamna.html</link>
		<comments>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/cine-va-supravietui-dezastrului-din-toamna.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Sep 2010 18:53:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Daniela Ciuta</dc:creator>
				<category><![CDATA[Opinii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindecarei.ro/?p=5389</guid>
		<description><![CDATA[Cine credea că în România nu s-ar putea trăi mai prost decât acum s-a înşelat amarnic. Salariile puţinilor norocoşi care vor reuşi să-şi păstreze locul de muncă vor scădea, iar noile impozite ne vor cocoşa. Colac peste pupăză, până la finele lunii se scumpeşte şi mâncarea. În plus, producătorii susţin că există riscul ca, din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cine credea că în România nu s-ar putea trăi mai prost decât acum s-a înşelat amarnic. Salariile puţinilor norocoşi care vor reuşi să-şi păstreze locul de muncă vor scădea, iar noile impozite ne vor cocoşa. Colac peste pupăză, până la finele lunii se scumpeşte şi mâncarea. În plus, producătorii susţin că există riscul ca, din noiembrie, carnea să dispară definitiv din ţară.</p>
<p>Agricultorii ameninţă că în scurt timp vom scoate din portofele sume consistente pentru a supravieţui de pe o zi pe alta. Angajaţii de la privat vor „zbura” pentru că guvernul nu este în stare să plătească datoriile către companii , iar cei rămaşi vor avea lefuri micşorate. Cam la fel va fi şi pentru bugetari. Mai mult, taxele şi impozitele vor creşte din nou.</p>
<p>Producătorii taie animalele<br />
„Întreprinzătorii vor să lichideze tot. Taie animalele. Din noiembrie, să vedem ce-om mai importa, banii îi băgăm în salarii. Riscul să nu mai existe nici măcar un kilogram de carne în ţară este mare”, susţine Gheorghe Caruz, şeful Patronatului Cărnii de Porc.</p>
<p>Franzela, o delicatesă. Legumele, importate</p>
<p>Liderul Agrostar, Ştefan Nicolae, afirmă că pâinea se va scumpi cu 20- 30%. „Inundaţiile au compromis peste 60% din cantitatea de grâu şi importăm. Bursa Internaţională a Cerealelor a dublat preţul la grâu după ce Rusia şi Ucraina au sistat exporturile. Şi 80% din legume şi fructe le vom importa în perioada următoare şi vor costa cu 10% mai mult”, consideră Nicolae.</p>
<p>Uleiul, scumpit artificial<br />
Preşedintele Patronatului din Industria Uleiului, Viorel Zichil, ne-a spus: „Agricultorii au scumpit materia primă, deşi culturile de floarea-soarelui nu au fost deloc afectate. Anul trecut, o sticlă de ulei de un litru costa vreo 3,2 lei, acum a ajuns la 5 lei şi e posibil să mai crească”.</p>
<p>Şi transportul ne uşurează de bani. Biletele de tren se scumpesc cu opt la sută.</p>
<p>La anul, lefuri şi mai „ciopârţite”<br />
Analiştii economici ne avertizează să ne aşteptăm în următoarea perioadă la ce e mai rău. „Vom trăi mult mai prost. 2011 va aduce noi măsuri de austeritate. Salariile tăiate încă se mai micşorează. Putem spera doar să nu se umble la alte impozite, deşi este posibil să se întâmple”, precizează Ilie Şerbănescu.</p>
<p>Cine va mai munci în 2011?<br />
Economistul Bogdan Baltazar crede că mult mai grav este faptul că guvernul trebuie să plătească datoriile către firmele private. „Nu văd semne că ar scădea arieratele, iar efectul economic este dezastruos: este lovit din plin sectorul privat: se operează reduceri salariale, firmele falimentează, oamenii îşi pierd slujbele”, ne-a declarat acesta.</p>
<p><strong>Cu cât explodează preţurile:</strong><br />
Pâine &#8211; 30%<br />
Lactate şi brânzeturi &#8211; 10%<br />
Ulei &#8211; 10-17%<br />
Fructe şi legume &#8211; 7-10%<br />
Cartelele de metrou &#8211; 8%<br />
Bilete de tren &#8211; 8%</p>
<p>Ring.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindecarei.ro/2010/09/cine-va-supravietui-dezastrului-din-toamna.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
