Pagina principala / Social / Salarii din care guvernul vrea să taie 25%: invăţător 964 lei, medic rezident 800 lei

Salarii din care guvernul vrea să taie 25%: invăţător 964 lei, medic rezident 800 lei

O familie cheltuieşte peste 40% din venituri pe alimente şi peste 20% pentru utilităţi.

Cadre medicale, profesori, militari şi alte categorii importante ale societăţii vor fi impinse la limita sărăciei de săptămâna viitoare, când salariile vor fi reduse cu 25%. Din exemple particulare, un asistent principal radiolog va mai câştiga 1.087 de lei, un sublocotenent, 900 de lei, iar un invăţător cu 14 ani vechime va trebui să se descurce cu 723 de lei.

In luna martie, venitul salarial mediu net pe economie in sănătate şi asistenţă socială era de 1.370 de lei, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistică (INS). De exemplu, un asistent principal radiolog care câştiga in prezent 1.450 de lei va mai câştiga putin peste 1.000 de lei de la 1 iunie.

In invătământ, salariul mediu net este acum de 1.714 lei. Un profesor cu gradul II, cu 10 ani vechime, are un salariu de 1.131 lei, care va ajunge la 848 de lei incepând cu 1 iunie. Intr-un alt caz, un invăţător cu 14 ani vechime va ajunge de la un salariu de 964 de lei să trăiască cu 723 de lei.

Directorul general al Fondului Monetar International, Dominique Strauss-Kahn, s-a delimitat imediat de deciziile Cabinetului Boc. Acesta a afirmat săptămâna trecută la postul de televiziune France 2 că FMI a propus guvernului majorarea impo­zitelor, in special pentru cei mai bogaţi, dar autorităţile din România au luat decizia tăierii salariilor funcţionarilor. „N-avem atâţia bogati ca să dăm la toti săracii pe care ii avem. România nu este suficient de bogată pentru a oferi cetatenilor români viata pe care Europa ar dori să le-o ofere şi pe care noi le-o dorim”, a susţinut ieri Sebastian Vlă­descu, ministrul Finantelor. Vlădescu a afirmat că recesiunea economică a depăşit toate aşteptările şi, in aceste conditii, singura resursă rămasă este cea umană, care trebuie incurajată. Minis­trul Finantelor a sustinut că lasarea resurselor sectorului privat este „o necesitate absolută”, pentru ca econo­mia României să crească, chiar dacă această decizie este „o sinucidere politică” şi ar putea duce la violenţe. „Riscul pe care România il translatează astăzi este de a ajunge la violenta, potrivit analizelor care s-au facut. Violenta nu este utilă nimănui şi le face cel mai mult rău celor care o provoacă”, a declarat Vlădescu. La rândul său, Florin Georgescu, prim-viceguver­na­torul BNR, a afirmat că România nu are probleme cu datoria publică, care se ridică la jumatate din nivelul de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maas­tricht.

Aplicarea reformelor convenite cu creditorii internationali va duce, in opinia acestuia, la o scădere a cheltu­ielilor cu serviciul datoriei publice. In timp ce autorităţile nu dau inapoi si sustin că măsurile de auste­ritate vor fi aplicate, patronatele se ceartă intre ele si când sunt şi când nu sunt de acord cu reducerile salariilor şi ale pensiilor.

Azi se decide soarta bugetarilor

De cealaltă parte, sindicatele ame­ninţă cu mitinguri de amploare, la fel ca in 19 mai, şi cu greva generală. Insă o grevă generală ar paraliza orice activitate economică, iar patronatele mai reac­tionează doar la ideea ca afacerile lor, grav afectate de criză, vor avea şi mai mult de suferit. Guvernul urmează să adopte, cel mai probabil in sedinta de astăzi, scrisoarea de intentie către FMI, măsurile pe care le va lua, urmând să demareze procedura de asumare a răs­pun­derii pe aceste măsuri.

Tot astăzi, premierul Boc va trimite la Parlament solicitarea de asumare a răspunderii pe pachetul de măsuri de austeritate, ur­mând ca guvernul să prezinte actele nor­mative in şedinta comună a Parla­mentului săptă­mâna viitoare. Agenda a fost anuntată ieri, in cadrul intâlnirii dintre şeful statului şi parlamentarii PD-L. De altfel, contrar atributiilor care ii revin in calitate de preşedinte al Româ­niei, Traian Băsescu i-a convocat ieri in „şedinta de partid” pe toti parlamentarii puterii. „Seful statului a venit pentru că a fost invitat mai demult de PD-L”, i-au justificat prezenţa liderii democrat-liberali.

Cheltuielile totale ale populatiei au fost in T4 2009, in medie, de 2.143 de lei lunar pe gospodărie (738 de lei pe persoană) şi au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale, potrivit celui mai recent raport al INS. Produsele ali­mentare si băuturile nealcoolice au detinut in T4 2009, in medie, 40,3% din consumul gospodăriilor (40,8% in T1, 41,9% in T2 si 40,7% in T3 2009). O compo­nentă a con­sumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legată de locuinţă (apa, energie electrica şi termică, gaze natu­rale, combustibili, mobilier, dotarea şi intreţinerea locuintei). In trimestrul IV 2009, acesteia i s-a alocat din chel­tuielile de consum 21,0%.

financiarul.ro