Pagina principala / Sanatate / Pastila care face poze în stomac arată de ce boli digestive suferiţi

Pastila care face poze în stomac arată de ce boli digestive suferiţi

Filmează esofagul, stomacul, intestinul subţire şi colonul, timp de aproximativ 10 ore, captând până la trei imagini pe secundă. Ulterior, pastila în miniatură ajută la diagnosticarea unor boli digestive, de colon sau a varicelor esofagiene.

Capsula endoscopică (videocapsula) este o cameră de luat vederi în miniatură, introdusă într-o capsulă puţin mai mare decât o pastilă obişnuită (26mm), cu o greutate de 3-4 grame. După înghiţire, capsula filmează conţinutul esofagului, stomacului, intestinului subţire şi colonului, pe o durată de circa 10 ore. Captează 2-3 imagini pe secundă, acestea fiind transmise prin unde radio unor senzori lipiţi pe abdomenul pacientului.

Afecţiuni la care este indicată videocapsula endoscopică

1. Sângerarea digestivă de cauză „obscură”. Pot exista două situaţii diferite:

a. fie o hemoragie „manifestă”, în care un pacient vomită sânge („hematemeza”) sau elimină sânge digerat sau parţial digerat prin materiile fecale („melena”, „hematochezie”) la care endoscopia superioră şi colonoscopia nu au găsit cauza sângerării, iar aceasta persistă sau se repetă.

b. fie este vorba de o hemoragie „ocultă” în care un pacient are anemie feriprivă inexplicabilă, la care endoscopia superioară şi colonoscopia nu găsesc o cauză de sângerare, iar anemia persistă.

În ambele situaţii, se suspectează o sursă de sângerare din intestinul subţire şi capsula endoscopică poate fi de ajutor. De asemenea, cu ajutorul ei se pot găsi tumori de intestin subţire, angiodisplazii, eroziuni.

2. Boala Crohn. Capsula endoscopică este indicată în unele situaţii pentru evaluarea prezenţei de leziuni ale bolii Crohn la nivelul intestinului subţire. Dacă se suspectează prezenţa unei stenoze pe intestinul subţire (unde capsula se poate bloca şi poate provoca ocluzie intestinală!), se recomandă ca pacientul să înghită iniţial o capsulă biodegradabilă „de probă” similară ca dimensiuni, pentru a verifica prezenţa sau absenţa acestei stricturi.

Trebuie oprit orice tratament cu aspirină sau antiinflamatorii nesteroidiene (indometacin, diclofenac etc) cu două luni înainte de examinare, medicamente care pot produce leziuni similare cu cele din boala Crohn (oricum aceste medicamente sunt contraindicate la această boală şi în rectocolita ulcero-hemoragică).

3. Boala celiacă. Investigaţia medicală cu videocapsula endoscopică poate fi indicată în unele cazuri pentru pacienţii cu boală celiacă şi care nu răspund la tratament sau pentru cei care sunt suspecţi de prezenţa unui limfom intestinal.

4. Polipoze familiale. Este utilă în supravegherea pacienţilor cu sindrom „Peutz-Jeghers” şi a pacienţilor cu polipoză adenomatoasă familială (FAP) cu adenoame duodenale.

5. Sindromul Barrett şi varice esofagiene. Capsula endoscopică poate fi la fel de exactă în diagnosticul pacienţilor cu sindrom Barrett, dar şi la cei cu varice esofagiene.

Procedura medicală nu este plătită de Casa de Sănătate

Există două probleme principale. Costul mare al procedurii (în România, nu este plătită de Casa de Asigurări de Sănătate) şi faptul că nu poate preleva biopsii şi nu poate face gesturi terapeutice (ex. polipectomii) dacă sunt găsite leziuni.

Întotdeauna, investigaţia cu videocapsula endoscopică se indică pacientului de către medicul specialist gastroenterolog.

ziare.ro