Pagina principala / Social / Cum deturnează Guvernul banii pentru asigurările sociale şi de sănătate

Cum deturnează Guvernul banii pentru asigurările sociale şi de sănătate

“România nu-şi mai permite să plătească funcţionari incompetenţi, bolnavi închipuiţi”, a declarat Traian Băsescu marţea trecuta  în plenul Parlamentului, ocazie cu care a livrat pe nemestecate şi nişte cifre menite să ne oripileze: în 2004, erau 6 milioane de persoane asistate, iar la finalul lui 2008 numărul celor asistaţi se dublase, ajungând la 13,9 milioane de persoane.

Confuzia intenţionată pe care o face preşedintele statului român este catalogarea atât a pensionarilor, dar şi a persoanelor care nu se încadrează în segmentul de populaţie activă ca fiind “asistaţi”. Confuzie pentru că, în primul rând, pensionarii şi-au câştigat dreptul la pensie cotizând la bugetul de stat o viaţă întreagă şi câştigând un drept inalienabil şi în al doilea rând, pentru că cele 5 milioane de persoane care sunt fie copii, fie încă nu s-au încadrat în cîmpul muncii (elevi sau studenţi), nu au cum să cotizeze la sistemele de asigurări de sănătate şi de asigurări sociale, asta nefăcându-i “asistaţi”, un cuvânt care a devenit în ultima vreme sinonim cu “paraziţi”. Am catalogat această confuzie ca fiind intenţionată şi chiar rău-intenţionată deoarece aceste declaraţii fără acoperire ascund un mare jaf naţional realizat de către guvernul Emil Boc, condus din umbră de Traian Băsescu: deturnarea banilor din Fondul de asigurari sociale de sanatate şi direcţionarea lor către alte zone din bugetul de stat, de unde sunt sifonaţi prin firme clientelare prin proiecte de investiţii la preţ supraevaluat. Mai simplu spus, banii care asigură sănătatea românilor sunt furaţi, leu cu leu, în timp ce vina pentru lipsa fondurilor este aruncată în cârca românilor.

Am intuit acest fenomen în editorialul Statul român te vrea mort!, unde atrăgeam atenţia asupra faptului că măsurile de austeritate luate de guvernul României nu au avut ca scop unele contrângeri bugetare, ci au fost luate abuziv pe fondul crizei globale, pentru a lua bani dintr-o parte şi a-i direcţiona în alta, recte buzunarele politicienilor care ne conduc. Acest lucru poate fi demonstrat în cifre, mai ales falsa panică creată de insuficienţa fondurilor pentru asigurările sociale susţinută aproape dement de preşedintele Băsescu.

În România, potrivit statisticilor realizate de Institutul Naţional de Statistică, există aproape 1,5 milioane de bugetari, dintr-un total de 5 milioane de salariaţi. Numărul total de persoane care sunt apte de muncă se ridică la aproape 10 milioane, România având un procent slab de doar 59% de oameni care activează în câmpul muncii, adică români având între 15 şi 64 de ani care lucrează în ţară.

10.823.735 de persoane nu sunt, potrivit directorului Casei Naţionale de Asigurari de Sănătate Lucian Duţă, încadrate în câmpul muncii sau sunt exceptate de la plata contribuţiilor la fondul de sănătate: 4.825.991 copii şi tineri până la vârsta de 26 de ani, care nu realizează venituri din muncă, 937.682 persoane fără venituri aflate în întreţinerea unei persoane asigurate, 158.520 de magistraţi înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada 1952-1989, apoi 146.588 persoane cu handicap care nu realizează venituri din muncă, 59.747 de veterani de război, invalizi, văduve de război, 40.857 persoane persecutate din motive politice, deportaţi, prizonieri de război, 37.242 bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate şi care nu realizează venituri din muncă sau pensii, 15.844 de persoane care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, 14.999 eroi martiri ai revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov 1987 şi ai Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi 6.498 de tineri sub 26 ani care provind din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri sau nu primesc ajutor social şi aproximativ 5 milioane de pensionari.

Dincolo de faptul că un număr semnificativ de români nu sunt încadraţi în câmpul muncii, cel mai probabil fiind vorba de cele 3 milioane de români care lucrează în străinătate sau activează în economia subterană, realitatea este că 1,5 milioane de români bugetari sunt plătitori constanţi ai contribuţiilor sociale.

Adică exact 30% dintre plătitori sunt bugetari, ale căror contribuţii reprezintă aproximativ tot 30% din totalul Fondului de asigurari sociale de sanatate, a cărui funcţionare este reglementată de Ordonanta de Urgenta nr. 150/2002 şi a cărui activitate este coordonată de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Cu toate acestea, fondurile virate către CNAS sunt controlate direct de către Ministerul Finanţelor, aşa cum declară acelaşi director Duţă: “Nu avem niciun control asupra sumelor care se colectează. Nici asupra fondului de rezervă. Noi ştim ceea ce ne declară Ministerul Finanţelor. Nu avem niciun mecanism prin care să ştim dacă ceea ce ni se spune reprezintă sumele reale”. Cu alte cuvinte, lipsa de fonduri şi rezultatele măsurilor heirupiste luate de guvernul Boc pentru a suplimenta aceste fonduri sunt nişte elemente cunoscute de prea puţine persoane din aparatul de stat, iar cifrele grosolane vehiculate de Băsescu în interviurile date la posturile publice de TV şi radio pot fi catalogate ca fiind cel puţin speculative.

Revenind la bugetari, este de neînţeles cum lipsa de fonduri pentru asigurările de sănătate este rezolvată prin micşorarea intenţionată ale acestor fonduri. Poate părea un nonsens această afirmaţie, însă micşorarea cu 25% a salariilor bugetarilor a dus la reducerea cu 7 – 10% a totalului contribuţiilor la fondul de asigurări de sănătate!

Deci măsurile luate de Guvern au reuşit doar să adâncească criza din sistemul de sănătate românesc. Cele 7% în minus vor afecta grav achiziţia de medicamente şi fondurile virate spitalelor din întreaga ţară. În schimb, nu avem nicio informaţie cu privire la banii obţinuţi din reducerile de cheltuieli cu salariile bugetarilor acoperă deficitul bugetar de aproape 6% sau că aceşti bani sunt folosiţi pentru relansarea economică. Ce este însă sigur (şi informaţiile pe care le-am obţinut vor demonstra în curând această afirmaţie!) este că achiziţiile la nivelul ministerelor au atins cote istorice. În timp ce România este obligată să trăiască într-o falsă austeritate, ministerele aruncă banii pe achiziţionarea de echipamente, maşini şi contrucţia de noi sedii pentru diversele departamente, la suprapreţ, prin firmele apropiate de PD-L.

Toată această isterie cu “paraziţii” şi “asistaţii” social, întreţinută de Traian Băsescu, are singurul lor de a distrage atenţia asupra realei probleme a fondurilor sociale din România, care reprezintă cel mai mic procent din buget din toată Uniunea Europeană (potrivit Academiei Române): furtul sistematic a banilor din fondurile publice, de către Guvernul condus de Emil Boc. Un exemplu clar de manipulare este şi declaraţia fostului director al CNAS, Adina Geană, care în mai 2010 furniza o cifră demnă de “cartea recordurilor”: in 2009 au fost eliberate in total concedii medicale cumulate pentru 292 de ani! Un calcul simplu ne arată minciuna din spatele acestei declaraţii: 292 de ani însumează 100.000 de zile de concediu medical pe an. Raportat la cele 5 milioane de persoane salariate, înseamnă că fiecare salariat din România a avut în 2009 exact 0,02 zile de concediu medical. Adică o zi pe an la 50 de salariaţi, o cifră absolut uimitor de mică, care poate intra în cartea recordurilor, dar nu în sensul în care cred cei care aruncă toată vina pe contribuabili, pe copii, pe pensionari şi pe alte categorii de “asistaţi”, “incompetenţi” sau “leneşi”.

George Bara/napocanews.ro

comentarii