Pagina principala / Economic / Statul român permite inexplicabil preţuri în euro deşi moneda naţională este leul

Statul român permite inexplicabil preţuri în euro deşi moneda naţională este leul

Case, maşini, servicii de telefonie sau bilete de avion sunt vândute în România în euro cu toate că în Ungaria sau Polonia preţurile sunt în forinţi sau zloţi. Euroizarea împiedică relansarea prin pârghia dobânzilor la lei. Referinţa multor companii – de la cele de telefonie mobilă până la dealerii de maşini sau dezvoltatorii de locuinţe – de a afişa preţurile în euro, dar şi practica bancherilor de a vinde agresiv credite în valută au făcut din evoluţia cursului o „obsesie” pentru majoritatea românilor

Din cauza gradului mare de „euroizare” a economiei – care înseamnă că preţurile de consum reacţionează instantaneu la şocurile pe curs – Banca Naţională nu îşi poate utiliza acum politica monetară pentru a sprijini economia care nu reuşeşte să iasă din recesiune, consideră analiştii. În condiţiile în care preţurile pentru cele mai importante bunuri – locuinţe şi autovehicule – sunt exprimate în euro, oamenii au fost impulsionaţi să se împrumute tot în euro, rămânând astfel expuşi faţă de fluctuaţiile cursului valutar.

Practic, BNR nu poate să dea drumul la lichidităţi în economie de teama că va genera astfel o depreciere a cursului, care va lovi inculsiv în stabilitatea sistemului bancar. Astfel, BNR s-a văzut nevoită de-a lungul anilor să ţină în permanenţă un ochi pe piaţa valutară, deşi teoretic leul este singura monedă cu putere circulatorie în România.

Dacă în Ungaria Vodafone sau Orange afişează preţurile pentru abonamente în forinţi, la Bucureşti tarifele sunt exprimate nu în lei, ci în euro.
La fel se întâmplă şi cu producătorul local de automobile Dacia, care pe site-urile din Polonia afişează preţuri în zloţi, în Ungaria în forinţi, dar în România în euro. Pe această listă pot intra hoteluri, agenţiile de turism sau companiile aeriene, care au politici similare, prin care sfidează practic existenţa unei monede naţionale. Inclusiv legislaţia locală este permisivă, lăsându-le comercianţilor alternativa de a afişa preţurile în valută, în timp ce în Ungaria, spre exemplu, reglementările impun afişarea preţurilor în forinţi. „Legea pentru Protecţia Consumatorului cere indicarea preţurilor în forinţi maghiari, incluzând TVA şi orice alte taxe sau comisioane”, au precizat pentru ZF reprezentanţii Ambasadei Ungariei la Bucureşti. La fel, în Polonia legea obligă comercianţii să afişeze preţurile în zloţi.

„Pentru companii este cel mai uşor mod să facă hedging (să se protejeze în faţa variaţiilor de curs – n. red.), punând toată presiunea pe clienţi. Situaţia s-ar putea rezolva dacă legea le-ar impune firmelor să încheie toate contractele în lei”, apreciază Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii. El consemna într-o opinie publicată recent în ZF că lipsa de reglementare împreună cu ponderea mare a creditelor în euro fac ca economia să fie prematur şi nenecesar euroizată, „luând prizonieră flexibilitatea politicii monetare”.

ZF.ro