Pagina principala / Eveniment, Stirea Zilei / La Carei, Pacea de la Sătmar şchioapătă la capitolul toleranţă

La Carei, Pacea de la Sătmar şchioapătă la capitolul toleranţă

Joi,28 aprilie 2011 va avea loc la Primăria Carei o manifestare dedicată aniversării a 300 de ani de la încheierea  Păcii de la Sătmar, in organizarea Societăţii Maghiare de Cultură din Transilvania şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare.La evenimentul patronat de Consiliul Judeţean Satu Mare şi Primăria Carei  este aşteptat istoricul maghiar Katona Tamas,directori ai  unor muzee din Ucraina şi Ungaria ,precum şi personalităţi din conducerea judeţului.

Deşi evenimentul este organizat şi finanţat de instituţii ca Primăria Carei, Consiliul Judeţean Satu-Mare, şi se desfăşoară în instituţii de pe teritoriul României,invitaţiile trimise pentru  acest eveniment au fost tipărite numai in limba maghiară.Nici afişele nu sunt cu mult diferite.Oare când va interveni şi statul român in protejarea propriilor interese in propria ţară?Dacă la Budapesta nu a fost posibilă inchirierea Teatrului de către Ambasada României pentru sărbătorirea zilei de 1 Decembrie ,se pare că aici nu deranjează pe nimeni omiterea utilizării limbii statului de drept la manifestări organizate în chiar  instituţiile statului.Statul român a acordat posibilitatea utilizării limbii minorităţilor şi în procesul de învăţământ dar acestea  au uitat că la rândul lor trebuie să  respecte legile ţării în care trăiesc.

Sărbătoririi acestui eveniment i-au fost alocate nu mai puţin de trei zile.După deschiderea de joi de la Carei ,vineri, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Direcţia Muzeelor din judeţul Szabolcs-Szatmar-Bereg  vor organiza expoziţia “300 de ani de la Pacea de la Satu Mare” la Casa Vecsey, unde este sediul Muzeului de Artă. Vernisajul se va bucura de prezenţa mai multor oficialităţi printre care Radu Giurcă – prefectul judeţului Satu Mare, Csehi Arpad – preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare şi Kover Laszlo – preşedintele Parlamentului Ungariei.
Tot atunci, Oszkar Sesztak va oferi medalii comemorative Rakoczi, iar Csehi Arpad şi Ilyes Iuliu vor oferi medalii dedicate comemorării a 300 de ani de la Pacea de la Satu Mare.

Sâmbătă,de la orele 11,00,la Moftin, vor fi depuse coroane de flori la monumentul situat in spatele gării.Sunt aşteptati aici Kelemen Hunor,preşedintele UDMR precum şi consulul Ungariei de la Cluj-Napoca.

In anul 1541 Ungaria a fost cucerită de Imperiul Otoman şi transformată in paşalâc turcesc.Acest lucru insemna că nobilimea maghiară şi-a pierdut toate funcţiile de conducere in stat, locul ei fiind luat de turci.
In aceste condiţii istorice , Transilvania iese din componenţa Regatului Ungariei şi se organizează ca principat autonom in cadrul Imperiului Otoman. Ea beneficiază de libertăţi foarte mari, in politica internă şi externă! Pentru istoria statului maghiar aceasta perioadă are o importanţă istorică uriaţă: Transilvania este considerată singura parte a Regatului Maghiar care a supravieţuit desfiinţării statului de către turci şi care a păstrat astfel traditia istorică statală.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, in 1686 , respectiv 1687, Imperiul habsburgic eliberează Ungaria iar apoi Transilvania şi le include , ca provincii separate in Imperiul habsburgic.

Maghiarii,trecuţi la protentantism in marea lor majoritate,au repins atât catolicismul cât şi centralizarea habsburgică şi au pornit o răscoală antiimperială  sub conducerea lui Francisc  II Rakoczy.

Nobilimea maghiară din Ardeal nu acceptă ocupaţia austriacă, şi implicit separarea de Ungaria recent refăcută ca stat şi incepe , in 1703 un război impotriva Austriei. Războiul este condus de Francisc Rakoczi şi se incheie prin depunerea armelor in 1711 la Domăneşti, de către armata maghiară( numită şi armata curuţilor, după numele soldaţilor maghiari din cetăţile de margine ale Ungariei.). In aprilie 1711, la Satu Mare , se inceheie Pacea dintre Austria şi răsculaţi , prin care aceştia acceptă stăpânirea austriacă , iar Austria recunoaşte organizarea politica şi religioasă de până atunci a Transilvaniei. Aceasta insemna supremaţia celor trei naţiuni ( maghiarii, saşii şi secuii) şi a celor 4 religii recepte( calvina, luterana, unitariana şi catolică). Naţiunea română rămânea, pe mai departe , in afara recunoaşterii politice şi religioase. Nobilimea maghiară nu va accepta insă, ulterior, reformele de modernizare ale statului şi politica de toleranţă religioasă şi etnică promovată de austrieci, şi  astfel, conflictul se reaprinde mocnit. In aceste condiţii, in căutarea unui aliat in Transilvania, Austria se indreaptă spre români şi incepe procesul de includere a lor, la inceput in rândul religiilor recepte( recunoscute oficial de stat) prin formarea Bisericii Unite, şi ulterior, şi in cadrul naţiunilor politice.

Dominaţia habsburgică a avut şi consecinţe pozitive: o dată cu domnia Mariei Tereza(1740-1780), şi mai cu seamă cea a lui Iosif al II-lea(1780-1790), incepe un proces de modernizare economică şi instituţională animată de spiritul ideologiei iluministe. Reformismul acesta are loc in paralel cu procesul de trezire naţională a românilor ardeleni.

Daniela Ciută