Pagina principala / Sanatate / Recomandări pentru sănătatea inimii

Recomandări pentru sănătatea inimii

La nivel mondial, cauza numărul 1 de mortalitate este reprezentată de bolile cardio-vasculare. Bolile de inimă ucid mai mulţi oameni decât următoarele 4 cauze de mortalitate însumate, în fiecare an înregistrându-se peste 17 milioane de decese în lume. Inima noastră este numită, pe bună dreptate, motorul întregului organism şi face lucruri extraordinare, deşi nu cântăreşte mai mult de 200-300 de grame. In mod normal, inima pompează de aproape 100.000 de ori în fiecare zi, de 35 de milioane de ori pe an şi de 2,5 miliarde de ori în viaţă. Intr-o singură zi, sângele din corpul nostru călătoreşte 19.000 de kilometri.
„Nu este un secret faptul că grăsimile din alimentaţia noastră sunt cele care cauzează cele mai multe dintre bolile de inimă Asa că un prim pas pentru o inimă sănătoasă şi o viaţă îndelungată presupune reducerea consumului de grăsimi saturate, care pot fi înlocuite cu aşa numitele grăsimi bune, vegetale care au un rol important în reducerea nivelului colesterolului rău (LDL) din sânge”, semnalează conferenţiar dr. Ioan Coman, Societatea Româna de Cardiologie.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că incidenţa bolilor cardiovasculare va scădea cu mai mult de jumătate dacă:

• ai o valoare redusă a tensiunii arteriale (sub 140/90 mmHg);
• ai o greutate corporală normală;
• renunţi la fumat;
• dacă nivelul colesterolului total este în limite normale (sub 190 mg/dl);
• alegi o alimentaţie sănătoasă;
• ai activitate fizică adecvată (minimum 30 de minute pe zi);
• eviţi stresul excesiv.

Nu uita de mişcarea fizică zilnică!

Multe studii au dovedit că practicarea unor activităţi fizice diminuează riscurile afecţiunilor cardiovasculare. Un program regulat de exerciţii îţi menţine corpul sănătos. Un organism antrenat zilnic rezistă în faţa bolilor mult mai bine decât unul neantrenat.

De exemplu, exerciţiile aerobice înglobează activităţi fizice – precum plimbările, joggingul, biciclismul, înotul etc. – în urma cărora inima îşi menţine sănătatea pentru o perioadă îndelungată de timp. Desigur, nu uita să vorbeşti cu medicul înainte de a începe seria exerciţiilor de rutină.

„Ne putem ajuta inima să fie sănătoasă făcând mişcare în fiecare zi, renunţând la un stil de viaţă sedentar.Incercările pe care le facem pentru a evita sedentarismul pot deveni chiar o plăcere. Nu este neapărat nevoie să mergem la aerobic, să alergăm kilometri prin parc sau să ridicăm greutăţi. Este suficient ca în fiecare zi să ieşim la o plimbare de 20 – 30 minute, poate să mergem pe jos de la serviciu înspre casă pentru a ne relaxa sau să alegem scările în locul liftului”, ne sfătuieşte Conferenţiar dr. Ioan Coman.

Sfatul specialistului
Conferenţiar dr. Ioan Coman, Societatea Română de Cardiologie

Zi de zi ne putem ajuta inima, respectând câteva principii simple: alimentaţie echilibrată cu un consum redus de sare şi grăsimi de origine animală, mişcare, evitarea factorilor de risc precum fumatul şi consumul excesiv de alcool. Alimentaţia echilibrată cu un consum redus de grăsimi saturate de origine animală este primul pas către o inimă sănătoasă.

Grăsimi saturate de origine animală, aşa numitele grăsimi rele, se găsesc în carnea roşie, în produsele lactate grase precum unt, smîntână, brânză, în produse de patiserie, biscuiţi. Consumate în exces acestea cresc nivelul colesterolului ceea ce duce la apariţia bolilor de inimă. Doar 10% din totalul de grăsimi pe care le consumăm ar trebui să fie grăsimi saturate.

Grăsimile bune, de origine vegetală, mono şi polisaturate ajută la menţinerea sănătăţii inimii. Surse bune de grăsimi nesaturate sunt peşte slab, uleiurile vegetale, margarina tartinabilă, alunele, fisticul, seminţele. Aceste alimente sunt bogate în Omega 3 şi Omega 6, acizi graşi esenţiali care au rol însemnat în păstrarea sănătăţii inimii”.

Lăptişorul de matcă şi mierea, esenţiale în dulapul unui cardiac

Potrivit ghidului european de prevenţie a bolilor cardiovasculare, cardiacii trebuie să evite: carnea grasă, grăsimile, untul, zahărul rafinat, uleiul fabricat prin presare la cald, pâinea albă, sarea, piperul, ardeiul iute, ghimbirul, maghiranul sau curry.

Pentru bolile cardiace este necesară o alimentaţie bogată în elemente nutritive ca: fibre, acizi graşi esenţiali, vitamina K şi magneziu, care sunt factori de protecţie împotriva bolilor cardiace. Mai mult, cardiacii trebuie să practice sport şi exterciţii de respiraţii, care sunt factori de protecţie, dar şi de prevenire a bolilor cardiace.

Alimentele recomandate pentru cardiaci sunt: uleiul presat la rece, sâmburii de caisă, soia, fasole, cerealele integrale, mere, piersici, cătina, măceşe, lămâie, grepfrut, strugurii roşii, urzica, frunze de pătrunjel, leuştean şi ţelină, usturoi, fenicul, chimen, rozmarin, scorţişoară şi peşte (mai ales peştii de ocean care sunt bogaţi în acizi graşi omega 3).

Totodata, cardiacii au voie să consume smântână sau lapte pasteurizat crude, deoarece acestea îşi pierd valoarea nutritivă. Indicat este şi consumul unui gălbenuş de ou, tot crud, deoarece conţine lecitină care anihilează colesterolul.

Un medicament natural care nu trebuie să lipsească din dulapul bolnavului de inimă este lăptişorul de matcă. Acesta are puteri miraculoase, deorece pe lângă faptul că este un bun tonic cardiac, previne şi astenia nervoasă, oboseala, hepatita sau ajută în tratamentul pentru tuberculoză şi ciroză. Un alt aliment miraculos este mierea. Acesta ajută muşchiul cardiac slăbit, diminuând oboseala şi durerile din regiunea inimii. Se recomandă o lingură de miere diluată în ceai de păducel sau talpa-gâştei, cu 2 ore înainte de masă.

Tot în ghidul european de prevenţie a bolilor cardiovasculare au fost enumerate cele mai întâlnite, dar şi cele mai bune plante pentru ceaiuri, care ajută, previn sau tratează afecţiunile cardiovasculare:

• ceai de păducel, indicat pentru afecţiuni de origine nervoasă, aritmii, angina pectorală, arterioscleroză hipertensiune, tensiune oscilantă;
• pătlăgina, are rol hipotensor, curăţând sistemul circulator şi ajută afecţiuni precum: ateroscleroza, hipercolesterolemie;
• rădăcina şi frunzele de păpădie, sunt tonice circulatorii;
• traista-ciobanului, reglează tensiunea arterială;
• talpa-gâştei, luptă împotriva durerilor şi tahicardie;
• vâsc, se macerează la rece o cantitate foarte mică deoarece în caz contrar devine toxic, ajută in hipertensiune, ateroscleroză şi tulburări circulatorii;
• coacăz negru, este hipotensor, aterosclerotic şi diuretic;
• coada-calului, bogată pe lângă alte minerale şi în potasiu şi siliciu.

sursa topsanatate