România bogată văzută de la Guvern vs România reală
„Să trăiţi bine!” A fost promisiunea care a mişcat România două cicluri electorale. În fiecare an, ne-am căutat adânc în buzunare să aflăm concretizarea binelui promis. Doar că nimicul găsit parcă niciodată nu a semănat a ceea ce ni se vânduse. După şapte ani se dovedeşte că, în fapt, habar nu avem, dar deja trăim bine! „Bogaţii României sunt cei care au peste 800 de lei pe lună.” Vestea bulversantă a fost trântită cu aplomb ştiinţific într-o emisiune tv de ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu. „Este vorba de cei 40% cei mai bogaţi. Cei 40% înseamnă de la 8 milioane pe membru de familie, deci înseamnă o familie care are în medie cam 24 milioane de lei”, şi-a continuat explicaţiile aiuritoare proaspătul oficial venit la minister direct de la Cotroceni, din zona „trăitului bine”.
Raportat la numărul total de angajaţi, de 4,1 milioane, anunţat de Institutul Naţional de Statistică, teoria bogaţilor exprimată de Lăzăroiu ar arăta că 1,6 milioane de slujbaşi sunt deja avuţi fără să ştie. Definiţia ştiinţifică a clasei de mijloc spune că în această categorie intră persoanele care reuşesc, după ce îşi fac toate plăţile, să economisească până la jumătate din venituri. Iar statisticile INS arată că un român cheltuieşte peste 40% din venit doar pe mâncare, fără să se mai ia în calcul alte cheltuieli.
În 17 august, invitat la Realitatea TV, ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a bulversat România expunându-şi teoria despre bogaţi şi săraci: cei cu peste 8 milioane lei vechi pe membru de familie intră în categoria „bogaţii României”. Toate frustrările slujbaşului obişnuit, cu un venit aproape de minimul legal, s-au risipit brusc, o dată cu propulsarea în categoria elitistă a „bogaţilor”. Vestea nu a mai fost atât de bună după completarea explicaţiilor cu anunţul de tăiere în curând a ajutoarelor sociale pe care le primeau „săracii închipuiţi”, care s-au dovedit a fi unii şi aceiaşi cu „bogaţii” identificaţi mai sus. „Trebui să mai tăiem din cheltuielile statului la anul. Vom tăia din ajutoarele sociale nu pentru săraci, ci pentru săracii închipuiţi. (…) Bogat înseamnă ce e peste… eu am vorbit de cei 40% cei mai bogaţi. (…) Cei 40% înseamnă de la 8 milioane pe membru de familie, deci înseamnă o familie care are în medie cam 24 milioane de lei. (..) Deci da, ăştia sunt bogaţii României. Nu e ironic, vă dau date. (…) Ştiţi care erau în 2005 bogaţii României? Cei care aveau peste 12 milioane! Între timp am mai săltat. (…) Suntem de două ori mai bogaţi decât în 2005. Exact!”, au sunat declaraţiile de-a dreptul revoluţionare ale ministrului Muncii, Sebastian Lăzăroiu.
Scandalul izbucnit l-a făcut pe ministru să încerce să dreagă busuiocul acum două zile într-un interviu acordat unui site de ştiri apropiat puterii, susţinând o teorie şi mai aiuritoare: de fapt a vrut să spună că cei cu 800 de lei sunt mai bogaţi decât… vecinii din Republica Moldova. „O să vă dau un exemplu de minciună. Eu am spus la un moment dat că 40% cei mai bogaţi dintre români au peste 800 lei per membru de familie. Am dat şi exemple, cum e în alte ţări, cum e la noi. Şi am văzut dându-şi ochii peste cap. Ciuvici, chiriaci, soviani, specia asta de comentatori de seară care vine şi spune: «I-auzi, dom’le, ăia cu peste 800 de lei sunt bogaţi». Eu nu am spus niciodată aşa ceva. Sunt mai bogaţi decât cei care au 75 de euro din Republica Moldova şi care sunt consideraţi la ei 40% cei mai bogaţi moldoveni. Da, suntem mai bogaţi decât ei, dar suntem mai săraci decât norvegienii, unde acest prag începe de la 2.000 de euro. Ce ne costă să spunem lucrurilor pe nume aşa cum sunt? Astea-s realităţi statistici, astea nu sunt inventate”, a susţinut Lăzăroiu la Hotnews
Realitatea statistică aşa cum apare ea în datele INS arată însă puţin altfel decât teoria pe hârtie a ministrului Lăzăroiu cu „bogaţii” cu 800 de lei pe lună. Datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică arată că puţin peste jumătate din români (54,8%) au realizat în octombrie anul trecut salarii brute cuprinse între 601 şi 1.500 de lei. La solicitarea Jurnalului Naţional, Institutul Naţional de Statistică a explicat că nu există anchete care să ia în calcul ca limită inferioară a intervalului de calcul suma de 800 de lei, aceasta neavând vreo relevanţă economică. Calculele INS se fac raportat, ca limite ale intervalului, la suma de 600 de lei, această fiind apropiată de valoarea salariului minim, şi 1.500 de lei, valoarea salariului mediu.
Peste salariul mediu, INS arată că 27,2% dintre angajaţi au realizat venituri între 1.501 şi 3.000 de lei, 7,5% au realizat salarii brute între 3.001 şi 5.000 de lei, iar 3,5% au realizat salarii brute de peste 5.000 lei. La cealaltă limită, sub 600 de lei salariu brut s-au aflat 7% dintre angajaţi. Cât priveşte numărul total de angajaţi din România, datele statistice înregistrate după aplicarea noului Cod al Muncii (intrat în vigoare pe 1 mai 2011) arată că la finele lunii mai în România angajaţii numărau 4,155 milioane de persoane, ceea ce, potrivit teoriei ministeriale a „bogaţilor”, ar însemna că 1.662.000 de slujbaşi sunt avuţi fără să ştie.
sursa jurnalul.ro