Dosarul secret al lui Băsescu, apărut după 7 ani

• publicat la: 23 octombrie 2011
Dosarul secret al lui Băsescu, apărut după 7 ani

După şapte ani, un document ultrasecret iese la lumină. Traian Băsescu a fost cercetat în 2004 pentru spălare de bani în urma tranzacţiilor imobiliare cu bunul său amic Costel Căşuneanu.

Dosarul a fost închis la cinci zile după ce Băsescu a fost ales preşedinte, nu pentru că faptele nu se probau, ci cu argumentul explicit că şeful statului beneficiază de imunitate. Invocarea imunităţii nu este însă în sarcina Oficiului pentru combarea spălării banilor, ci a instanţelor doar, la care cauza nu a ajuns niciodată.

Tranzacţia

În iunie 2002, publicam în Jurnalul Naţional ancheta cu titlul „Averea lui Traian nu se regăseşte în câştigurile lui legale”, rezultatul a câteva luni de documentare. Radiografia tuturor afacerilor familiei Băsescu, rapoarte de la Registrul Comerţului, declaraţii de venit ale lui Traian Băsescu, interviu cu liderul PD de la acea dată în legătură cu banii de dinainte de Revoluţie…

Era spulberat atunci mitul fabricii de îngheţată, cu care Traian Băsescu îşi justifica bunăstarea, dar care nu fusese niciodată pe profit. Traian Băsescu recunoştea că a făcut contrabandă cât a fost pe mare. Însă cea mai importantă dezvăluire o constituiau contractele încheiate de Traian Băsescu în vara anului 2000 pentru două achiziţii.

Proaspătul primar al Capitalei cumpăra de la „regele asfaltului”, Costel Căşuneanu, o limuzină Mercedes Benz S500, abia înmatriculată în România, cu doar 390 de milioane de lei, la cursul de atunci însemnând circa 13.000 de dolari. Chestionat de Jurnalul Naţional, Băsescu răspundea:

“E un preţ. Nu a fost degeaba”. El recunoştea totodată că omul de afaceri îi este “bun amic” şi că acesta a beneficiat de licenţe de transport pentru cele peste 100 de tituri pe care le deţinea pe când Băsescu era ministru. Licenţele erau limitate ca număr, pila la ministru, ca atare, deloc de neglijat.

A doua tranzacţie iese din categoria mizilic. La 9 august 2000, Traian Băsescu şi Costel Căşuneanu au cumpărat, de la acelaşi proprietar, câte un teren de 3700 mp, în Aleea Privighetorilor, lângă Grădina Zoologică, încă de atunci una dintre cele mai scumpe zone ale Bucureştiului. Preţul pieţei era de până la 200 euro mp. Traian Băsescu plăteşte însă doar 13 dolari mp.

Mai exact, potrivit contractului, 1.483.244.000 lei, echivalentul a 50.000 de dolari, pe care vânzatorul îi primeşte “în întregime la data autentificării contractului”, după cum se arată în actul de vânzare-cumpărare. În paralel, în aceeaşi zi, Căşuneanu plăteşte aceluiaşi proprietar, pentru aceeaşi suprafaţă, cinci miliarde de lei vechi.

Doi ani mai târziu, la 14 octombrie 2002, Traian Băsescu vinde acest teren de cinci ori mai scump decât l-a cumpărat, chiar dacă preţul zonei nu crescuse de tot atâtea ori. Cumpărătoarea care îi dă 12 miliarde de lei vechi, echivalentul a 361.540 USD, este o anume Gabriela Blaj, din Oituz, localitatea de baştină a lui Căşuneanu.

Informaţii “pe surse” arătau că doamna Blaj este cumnata domnului Căşuneanu. Traian Băsescu a susţinut însă că nu ştie cine e.

„Terenul a fost cumpărat de o doamnă, Gabriela Blaj, habar nu am cine este. Eu am rezolvat problema prin notar”, declara el pentru Adevărul. Banii obţinuţi astfel sunt folosiţi de Traian Băsescu pentru a justifica cumpărarea vilei din Otopeni (Bucureşti Ploieşti 137 B), contra a 280 000 de dolari.

La 21 octombrie, Traian Băsescu cumpără vila, iar alte trei săptămâni mai târziu o donează fiicei sale Ioana, pentru ca în februarie 2003, în calitate de primar, să îşi aloce singur casa din Mihăileanu.

Scăparea porumbelului

După cinci ani de la tranzacţie însă…surpriză! Confruntat de Victor Ciutacu într-o dezbatere la TVR, la 8 mai 2007, Băsescu se trădează: Căşuneanu e cel care i-a dat pe teren de cinci ori mai scump decât la cumpărare.

“Eu nu am cumpărat nici un teren de la Căşuneanu. Eu i-am vândut, şi i-am vândut sub preţul pieţei, exact ca să nu aveţi de ce să aveţi o problemă de conştiinţă”, îi declara preşedintele lui Ciutacu.

Dosarul “secret de stat”

În urma dezvăluirilor din Jurnalul Naţional, chiar înainte ca Traian Băsescu să scape porumbelul, tranzacţiile Băsescu-Căşuneanu au constituit obiectul unei cercetări pentru spălare de bani. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a deschis la 17.09.2004 dosarul cu numărul S/IV/1014.

Numai că după alegerile din luna decembrie a aceluiaşi an, cu Traian Băsescu ales preşedinte, dosarul a fost trecut la top secret şi nimeni niciodată nu a confirmat că el a existat. În mai 2007, Jurnalul Naţional a cerut ONPCSB clarificări în legătură cu acest dosar, în baza Legii /2001 privind accesul la informaţiile de interes public.

Răspunsul a fost uluitor: e secret de stat.

„Având in vedere diferitele nivele de clasificare sub care se efectuează activitatea de analiză in Oficiu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informţiilor clasificate, nu putem să dăm curs solicitării dumneavoastră prin invocarea prevederilor Legii nr. 544/2001”. Ce-i drept, Oficiul nu nega că dosarul a existat!

Iată dosarul!

După şapte ani de la deschiderea lui  – şi închiderea lui totodată – Dosarul nr S/IV/1014 a ieşit la lumină. L-am prezentat opiniei publice sâmbătă seară, în cadrul emisiunii “Exces de putere” pe care o realizez la Antena 3.

Cu adevărat lumină se face însă în privinţa motivelor pentru care a fost închis dosarul. Nu pentru că tranzacţiile nu ar fi reale. Ci pentru că Traian Băsescu, ajuns preşedinte, beneficiază de imunitate. La 17 decembrie 2004, la cinci zile după ce fusese ales, dar încă neînvestit în funcţie, dosarul se clasează cu următoarea concluzie:

“În urma alegerilor prezidenţiale desfăşurate în data de 12.12.2004, Traian Băsescu a câştigat votul majoritar şi, în conformitate cu preverile art 82(1) din Constituţia României, rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României, a fost validat de Curtea Constituţională. Faţă de cele prezentate, în baza art 84 alin.2 din Constituţia României, Preşedintele României se bucură de imunitate, propunem clasarea lucrării S/IV/1014 referitoare la Băsescu Traian”.

Iar plenul Oficiului a votat clasarea, în unanimitate. În jumătatea de pagină a rezoluţiei, mai există un paragraf, cu trimitere la fondul cercetării.

Astfel, ONPCSB decide că, întrucât Gabriela Blaj a virat banii în contul lui Băsescu, iar acesta în contul fiicei sale Ioana, “nu a încercat ascunderea banilor, din moment ce aceştia au existat în conturi în toată aceasta perioadă” (Sic!).

O explicaţie şocantă, având în vedere că o operaţiune de spălare de bani tocmai asta presupune: încheierea unor tranzacţii prin care bani negri să poată fi aduşi în conturi, la vedere, şi transformaţi în bani albi.

sursa jurnalul

Lasati un comentariu