Pagina principala / Stiri interne / Liderii UDMR pregătesc intens recensământul

Liderii UDMR pregătesc intens recensământul

Ofensiva fără precedent declanșată de liderii UDMR pentru umflarea artificială a minorității maghiare din România, la recensământul populației organizat în perioada 20-31 octombrie, se apropie de sfârșit.

Pentru a-și atinge obiectivele fixate la Budapesta, ei au mers până’ntr-acolo încât și-au propus să-i asimileze nu numai pe unguri și secui, așa cum au statuat deja în mod oficial, ci și pe rromi sau chiar pe românii căsătoriți cu persoane de etnie maghiară. Cu alte cuvinte, la noi e ca la sectanți, spun ei. ”Oricine poate fi maghiar!” declara recent pentru Radio România Actualități fostul consilier prezidențial Eckstein Kovacs. Nu contează că ai origini ce se întind până în pusta mongoleză. ”Asumarea identității etnice este un gest absolut voluntar. Astfel, oricine se poate declara maghiar. Chiar și cine eventual nu vorbește limba maghiara, iar anturajul său îl consideră de etnie română. Cineva se poate declara maghiar chiar dacă nu are toți strămoșii maghiari. Noi suntem deschiși tuturor care doresc să ajute printr-un asemenea gest comunitatea maghiară” a spus Eckstein Kovacs încercând să-i convingă pe români că la etnie e ca la botez, iar maghiarii sunt făcuți, nu născuți. Miza recensământului este destul de importantă pentru viitorul liderilor etniei maghiare, ei încercând astfel să mențină sau să depășească cifrele oficiale care le-au permis, în urma ultimului recensământ, accesul la fonduri din partea guvernelor român și ungar, precum și menținerea sinecurilor și avantajelor cu care s-au obișnuit. Ei invocă, oficial, ca pe un obiectiv fundamental, oficialitatea limitată posibilă doar prin obținerea a minimum 20% din componența etnică a cât mai multor localități, procentaj care le permite, astfel, printre altele, folosirea limbii materne în școli, justiție și administrație. “Posibilitatea folosirii limbii maghiare este prevazută de lege doar prin existența unui procent de 20% din componența etnică a unei comunități, iar dacă numărul maghiarilor se situează sub acest procent la nivelul unui oraș, sau al unei comune, limba maghiară dispare din viața publică” – a mai povestit Eckstein.

„Etno-bussiness-ul” ca armă a deznaționalizării

Astfel, în timp ce liderii maghiari din România se plâng de tot felul de nedreptăți administrativo-lingvistice, Budapesta a pus pe roate o mașinărie infernală de deznaționalizare denumită generic „etno-bussines”. Concret este vorba despre asimilarea, în cazul nostru, a etnicilor români din Ungaria. Legile ungare permit ca orice cetățean ungar să se poată declara român și să poată conduce o autoguvernare, motiv pentru care va primi fonduri de la statul maghiar pentru conservarea identității sale. Deși statul român a protestat de multe ori în această privință, autoritățile de la Budapesta par imposibil de clintit în această chestiune. Mai mult, această breșă este exploatată de țiganii unguri care formează și conduc astfel de „autoguvernări românești”, pe de o parte pentru banii primiți de la Budapesta, iar pe de o altă parte pentru a scăpa de furia extremiștilor de la Jobbik ale căror acțiuni împotriva țiganilor s-au intensificat în ultimii ani. Într-un reportaj publicat anul trecut de ziarul central “Népszabadság” se povestește cum în localitatea Szalonna din județul Borșod s-au format patru autoguvernări ale romilor, polonezilor, rutenilor și românilor. În cele două din urmă se află persoane care în 2002 s-au declarat croați, iar în 2006  au spus că sunt rromi. Cu toate acestea, locuitori din comună au spus că acolo nu au trăit niciodată ruteni. Un principiu de deznaționalizare extrem de agresivă, totul acoperit sub un văl democratic de libertatea de a-ți alege singur etnia. Această politică care se ghidează după regula „divide et impera” se realizează în continuare, în ciuda protestelor statelor vecine.

Strategie clădită în timp

Această strategie de a acorda cetățenie tuturor maghiarilor și de redeșteptare a națiunii maghiare au constituit practic rampa de revenire la putere a dreptei condusă de actualul premier de la Budapesta, Viktor Orban. Acesta promitea în 2008  la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad, că, în cazul câștigării alegerilor din 2010, va susține acordarea dublei cetățenii pentru maghiarii din diaspora. Așa s-a și întâmplat. Atunci, Orban critica dur guvernul socialist condus de Gyurcsany, pe care îl acuză de denigrarea unității și solidarității maghiarilor din Bazinul Carpatic. Răspunzând la o întrebare, liderul opoziției din Ungaria a spus că “nu trebuie studiat scenariul ruperii Kosovo de Serbia, ci modul în care li se va acorda, pe model european, autonomie sârbilor din aceasta provincie, ceea ce va fi o premisă pentru formarea unui lanț al autonomiilor maghiarilor din afara granițelor Ungariei”, amintește sursa citată. Odată ajuns la putere, Orban a început să-și developeze planul promis în 2008. Astfel în primăvara lui 2010, actualul guvern de dreapta de la Budapesta a adus în discuție posibilitatea votului pentru cetățenii maghiari din afara granițelor. În general, vestea a fost primită cu entuziasm în rândul diasporei maghiare. În condițiile acestea, celor 10 milioane de maghiari de pe actualul teritoriul al Ungariei, li se vor va adăuga circa 5 milioane care trăiesc în diaspora dintre care 1,4 milioane numai în România. O parte importantă dintre aceștia vor constitui un bazin electoral important pentru consolidarea puterii Fidesz la Budapesta.

sursa cugetlibet.ro