Tăbliţele cerate de la Roşia Montană, un tezaur al Europei
Roşia Montană constituie o comoară nu numai in aur şi in alte elemente „top secret” din Tabelul lui Mendeleev, dar şi pentru cultura Europei. Dacă s-ar ţine cont de acest nepreţuit tezaur, nu s-ar da niciodată degrevare arheologică!
Atât de puţin mediatizate, tăblitele cerate găsite intâmplător in galeriile de mine reprezintă o pagină de istorie care nu se potriveşte cu teoriile ilogice ale celor care sustin că romanii au venit in Dacia aducând germenii culturii latine din care a luat fiinţă poporul român si că dacii nu exploatau aurul in galerii si nu ştiau să-l prelucreze. Concluzia „fireasca” de aici ar fi cea vehiculată de amar de vreme prin cărţile de istorie, anume că niciun tezaur gasit pe aceste meleaguri, nici faimoasele brăţări de aur, nu pot fi dacice! Istoria tripticelelor ( cărti cu trei foi de lemn cerat legate intre ele) de la Roşia Montana a fost povestită in detalii in cartea ”Românica”, de G. Popa-Lisseanu, editată in 1926 la tipografia Ion C. Văcărescu.
Documente unice de o valoare inestimabilă
S-au găsit 50 de piese, dintre care jumătate au fost distruse integral sau partial, din nepricepere, ignoranţă sau rea-credinţă, păstrându-se intregi sau părţi doar 25. Cele mai multe au fost scoase din ţară si se află la Budapesta, Viena, Berlin. Prin continutul si destinatia lor, tripticele reprezintă contracte intre ”proprietari” de mine romani si ”arendaşi”, băieşi pricepuţi, un edict de dizolvare a unui colegiu funerar – cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate – o listă de bucate pentru un ospăţ al unui colegiu de meseriasi, contracte de vânzare – cumpărare de sclavi si asocieri in vederea exploatării unor ”găuri de mină”. Am pus in ghilimele ”proprietari”, pentru că in tăbliţe, formularea este deosebit de interesantă! Dam un exemplu: ”Ulpius Valerius, neştiutor de carte, inchiriază o groapă de aur, despre care zice că e a sa, lui Socratio Socrationes, de asemenea neştiutor de carte”. Este cel puţin ciudat că Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric, ci doar ca unul care pretinde că aurofodina era a sa! In 1875, tăblite asemănătoare mai fuseseră descoperite doar in Pompei, intr-un cufăr din casa bancherului Cecilius Jucundus, dar acestea erau doar chitanţe. Impreună cu cele de la Roşia Montană, constituie singura dovadă a vechimii si răspândirii scrierii cursive in latina priscă!
Limba latina prisca, pe buzele tuturor
In anul 1873, cele 25 de tăblite au fost publicate integral cu comentarii si ilustratie grafică de către eruditul german Teodor Mommsen. Ceea ce susţin toţi cei care le-au studiat este faptul că tripticele sunt documente extrem de rare si de o foarte mare importanţă, ele constituind o dovadă despre răspândirea limbii latine vulgare in secolul II d. Chr., despre scrierea cursivă in această limbă, până la descoperirea tăblitelor de la Roşia Montana necunoscuta in lume. Tablitele cerate demonstreaza ca minerii peregrini iliro-dalmatini, din marele neam al tracilor, ca şi ”autohtonii”, adică dacii, se intelegeau foarte bine cu romanii in limba latină priscă sau ”vulgară”. In tăblite se stipulează clar că, desi aproape nimeni ” quia se litteras scire negavit” – ”nu ştia a scrie literele” -, ei se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. Si asta in anul 131 (după cum este datat in scris cel mai vechi triptic), ceea ce naşte o intrebare legitimă: când anume invăţase neamul trac, in masă, limba latină priscă? Aceste triptice au fost descoperite accidental, de aceea există posibilitatea să mai fie altele ascunse in galeriile dacice. Asta ar insemna să nu se dea nicio degrevare arheologică pentru nicio exploatare invazivă, dar aşa ceva nu se intâmplă decât in ţările cu guvernanţi educaţi, care ştiu ce inseamnă cultura. Tripticele au fost descoperite in mai multe mine. La Larnic, pe lângă tăblite, s-a găsit si un stil, pe care oamenii din zonă il numesc condeiu si pe care astăzi il folosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Paşti. In minele din Letea, lângă triptice, a fost găsit si cadavrul unui bărbat cu barba lungă, cu vârsta apreciata la 40 de ani. Intr-o mină dacică din Carnicul Mare, au fost descoperite intr-o odaie subterană, care era mobilată cu o masă si mai multe scaune, având si o vatră. Lângă Roşia Abrudului, in mina Sf. Ecaterina, la o adâncime de 277 metri, au fost găsite cele mai multe triptice, impreună cu obiecte casnice.
Latina prisca
Textul fiecărui document se scria de două ori. Scopul dublei transcrieri era să se poata şti cuprinsul textului intern, fără a se desface sigiliile ce-l pecetluiau, iar scopul contactului era, după cum stipula cel ce le scria, să se fixeze si in scris obligaţiunea verbală. Fiecare triptic este scris de aceeasi mână de la cap la coadă, inclusiv semnăturile celor şapte martori obligatorii, deoarece, este specificat in contracte, nici cei care sustineau că sunt proprietari, nici băieşii arendasi, nici martorii ”quia se litteras scire negavit” (nu stiau sa scrie literele).
continuare pe enational
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de MIhai la 8 ianuarie 2012 - 21:27
Merita si patrimoniul nostru sa fie reabilitat , nu este posibil ca noi sa nu ne ocupam deloc , sa nu fim interesati sa facem o zona atat de mare si frumoasa sa puteam atrage turistii , pentru ca avem cu ce , si sa ne madrim cu adevaratele noastre comori . Putem arata ca Romania este o tara superba si merita o sansa .
de Alex la 9 ianuarie 2012 - 09:14
Acele tablite nu cred ca reprezinta nici macar 1% din aptrimoniul de acolo. Investitiile in patrimoniu si in reabilitarea lui au inceput, doar ca ele ar putea sa fie mult mai masive daca se porneste si proiectul. Sa investesti 70 de milioane numai in patrioniu si inca 20 in zona turistica…e ceva ce statul nu ar face vreodata
de Katya la 9 ianuarie 2012 - 11:42
Tocmai ca sunt tezaur si trebuie protejate. Cum Ministerul Culturii sau al Turismului nu s-au preocupat de acest aspect, ar fi chiar indicat sa se inceapa proiectul minier, care include si restaurarea si conservarea patrimoniului, a carui adevarata valoare s-a aflat tocmai prin cercetarea realizata de rmgc.
de Calin la 9 ianuarie 2012 - 12:28
@Mihai sunt de acord, doar ca statul se pare ca nu face nimic in aceasta privinta. Macar la Rosia Montana au investit deja si o sa mai investeasca dupa ce incepe proiectul aia de la RMGC in cercetare arheologica si in conservarea patrimoniului. Ar fi bine sa aiba mai multe companii private asemenea initiative.
de Cristina la 9 ianuarie 2012 - 14:34
La noi era partimoniu de multa vreme salvat si pus la punct daca proiectul minier se aproba la timp!!
de Moni la 9 ianuarie 2012 - 16:19
Daca am investi si noi in patrimoniu si in bogatiile pe care le avem, am fi ajuns si noi departe!! Dar nici acuma nu e prea tarziu, mai ales cu ajutorul proiectului minier, care ne ofera un buget destul de generos doar pentru patrimoniu!!
de elena la 9 ianuarie 2012 - 20:09
Daca ati reusi sa intelegeti ca tezaurul national nu e de vanzare si valoreaza mai mult decat interesul vostru strict personal ar fi posibila o discutie.Suflete mici si portocalii ca ale voastre se erijeaza in atotcunoscatori si atotstiutori doar ca pierdeti din vedere finalul episodului cu ultimii dictatori atotsiutori ai tarii noastre si faptul ca istoria se mai repeta.In rest,numai de bine,ca blestemul aurului de la Rosia Montana nu iarta pe nimeni!
de Radu la 9 ianuarie 2012 - 20:47
Pana cand tezaurul nu o sa fie pus in valoare nu valoreaza nimic. Tot patrimoniul de acolo trebuie restaurat si totul trebuie pus intr-o maniera in care sa poata fi vizitat, atunci o sa isi arate valoarea adevarata
de Radu la 9 ianuarie 2012 - 20:49
@elena daca ar fi totul restaurat ar fi pus si in valoare. Pentru zona cea mai buan optiune ramene tot mineritul si turismul,dezvoltate in paralel, fie ca iti place sau nu asa o sa fie si patriimoniul salvat de la disparitie
de elena la 9 ianuarie 2012 - 21:08
Daca ai reusi sa iti restaurezi putin cunostintele in materie de istorie poate am reusi sa ne intelegem romaneste.Dar asa,nu reusesti decat sa ne coonvingi ca de fapt doresti sa te pui in valoare pe tine si interesele tale personale.Un patrimoniu poate fi furat dar nu poate sa dispara in neant!Mai devreme sau mai tarziu poate vei intelege si tu.
de elena la 10 ianuarie 2012 - 08:58
Din Rosia Montana puteam face de cativa ani buni o localitate moderna turistica, frumoasa, unde turistii chiar sa vina!!Pacat ca am tot amanat atat timp, putea rezolva destul de multe probleme!!
de elena la 10 ianuarie 2012 - 09:02
Da elena substitut se poate face localitate turistica si de catre romani nu trebuie vanduta pentru asta toata zona la straini!
de Carina la 10 ianuarie 2012 - 13:42
Avem patrimoniu si bogatii si nu stim sa avem grija de ele si sa ne si folosim de ele. Mare pacat, alta tara investea in Rosia de ani buni!!
de Larisa la 10 ianuarie 2012 - 14:18
Am vazut in Cehia si in Polonia cum este protejat patrimoniul si pus in valoare de catre localnici.Cu investitii minime se pot face lucruri frumoase si pe deasupra aducatoare de profit pentru localnicii din zona.Si la JasnaGora s-a incercat a se instraina Madona Neagra,protectoarea Poloniei,dar polonezii au stiut sa o protejeze si a meritat.
de Stoica la 10 ianuarie 2012 - 14:38
Cu ce bani vreti ca la Rosia Montana sa se faca turism? Statul roman nu are bani de o sosea, apoi sa amenajeze o localitate intreaga, care mai e si distrusa si poluata!!
de Larisa la 10 ianuarie 2012 - 15:13
Statul roman plateste cel mai mult pentru un kilometru de autostrada construita din toata lumea.Nimeni nu si-a permis pana acum sa dea atat pe un km de autostrada nici macar Germania sau Franta asa ca problema banilor iese din ecuatie.Nu toate afacerile se fac cu multi bani.Draga Stoica,daca familia ta nu are bani pentru a construi o anexa la casa sau pentru a cumpara o alta mobila isi vinde un copil?
de vasile la 10 ianuarie 2012 - 18:47
Cine crede ca „investitorii” in Rosia Montana sunt niste generosi care plang de mila romanilor si au venit sa piarda bani pentru ca romanilor (inclusiv celor din Rosia Montana) sa le fie mai bine, este ori credul ori cumparat de transnationala care vrea sa scoata bani seriosi din aurul de acolo. Incearca si ei sa iasa cat mai ieftin cu niste firimituri aruncate prostilor sau cu niste ciozvarte aruncate celor care decid (inclusiv lui basescu), mai cu o campanie mediatica pentru sensibilizare si gata. Acolo sunt in joc peste 50 de miliarde de dolari.
de Crisan Cristian la 19 ianuarie 2012 - 09:19
Din păcate problema acestui şi al altor patrimonii culturale se discută doar la nivel de populaţie, care este interesată mult mai mult de istoria acestui neam decât capetele ,, luminate’’( încuiate), ale unor academicieni adormiţi şi chiar inexistenţi. Ce poţi să ceri unor oameni de la putere care nu au nici pregătirea de bază, politică, dar nici economică sau culturală, care ocupă funcţii despre care habar nu au şi sunt consiliaţi tot de oameni la fel de nepregătiţi ca şi ei. Drept exemplu putem da atitudinea unui general roman care a cucerit Alexandria şi care din lipsă totală de cultură a dat ordin să se incendieze faimoasa bibliotecă din Egipt. La fel se întâmplă şi azi când oameni nepricepuţi distrug şi vând tot ce nu este interesant pentru ei, lucruri care nu-i impresionează datorită lipsei de cultură şi a plafonării intelectuale.Staţi liniştiţi că în cazul în care nu se va schimba nimic în această ţară, aceste patrimonii vor fi dăruite străinilor, la fel ca şi celelalte bogăţii ale românilor.