Țeparii din agricultură ies la atac. Cum să vă feriți de ei

• publicat la: 4 February 2012
Țeparii din agricultură ies la atac. Cum să vă feriți de ei

O persoană din județul Călărași este acuzată că ar fi păcălit mai multe firme din țară cu milioane de euro. Potrivit păgubiților, metoda era simplă: cumpăra marfa, de obicei porci, garantând cu un instrument bancar cu scadență și efectua plățile la datele scadente, câștigând astfel încrederea partenerilor. După aceea se angaja în tranzacții mult mai substanțiale, garantate prin aceleași instrumente bancare, dar care nu găseau disponibil financiar la data scadenței.
La nivel național, sute de firme care-și păcălesc partenerii de afaceri dau anual țepe de sute de milioane de euro și pot fi acuzate că subminează economia națională, potrivit lui Marcel Cucu, membru în consiliul director al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

“Nu sunt afectate doar firmele care sunt păcălite. Există un întreg lanț de plată care este afectat. Compania respectivă nu mai poate face plăți la partnerii de afaceri care și aceștia sunt afectați”, a precizat Cucu. Mai mult de atât, în cazul intrării în insolvență, firma respectivă nu mai poate plăti taxele la bugetul de stat, eventualele investiții sunt anulate iar angajații rămân pe drumuri. Firmele mijlocii și mici sunt mult mai vulnerabile decât cele mari.

“Firmele mari nu prea sunt păcălite, dar firmele mijlocii și mici sunt mult mai vulnerabile. Patronii unei firme mici pot fi distruși pe viață de un “țepar”. Mulți dintre ei și-au vândut tot ce aveau pentru a pune pe picioare afacerea”, a afirmat Culiță Tărâță, om de afaceri care activează în domeniul agriculturii.

Companiile în general și cele din agricultură în special trebuie să verifice foarte atent bonitatea și istoricul partenerilor de afaceri, atrage atenția ministrul Agriculturii Valeriu Tabără. „Firmele mari fac așa mereu. Numai prin respectarea contractelor câștigi respect și poți, de exemplu, să ieși pe piețele internaționale și să ai succes acolo”, consideră ministrul.

Cum acționează “țeparii”

Una din componentele esențiale ale strategiei de înșelăciune este câștigarea încrederii. Astfel, acesta cumpără marfa, garantând cu un instrument bancar cu scadență, și efectuează plățile la datele scadente, câștigâ astfel încrederea partenerului. După aceea se angajează în tranzacții mult mai substanțiale, garantate prin aceleași instrumente bancare, dar care nu găsesc disponibil financiar la data scadenței.

Aurel Popescu, președintele Rompan, exemplifică această tactică. „Există cazuri, la brutării de exemplu, unde o companie vine, cumpără făină zi de zi, fără probleme, timp de o lună sau mai mult. Apoi face o comandă mai substanțială, cu bilet la ordin ca de obicei, și dispare”, a susținut acesta.

Marcel Cucu atrage atenția că este foarte important, pentru reușita operațiunii, ca aceste „țepe” să fie concentrate într-un timp scurt, pentru ca victimele să nu poata lua cunoștință una de la alta de practicile escrocului respectiv. “Plata efectuată corect, înaintea “țepei”, îi crează și o “probă” în fața organelor de cercetare, conform căreia nu constituie înșelătorie un astfel de “accident” de plată, ci a fost o pură întamplare”, a precizat oficialul LAPAR.

Alte metode presupun întocmirea unor firme pe numele unor persoane în vârstă, care locuiesc în sate izolate, care intră în „faliment” odată ce trebuie să facă niște plăți mai consistente, iar patronii respectivi fug în străinătate după ce au strâns mai multe milioane de euro. Prin astfel de metode era păcălit și statul român, înainte de impunerea taxării inverse la plata TVA-ului. Gaura produsă astfel la bugetul de stat era de peste 500 milioane de euro anual.

Escrocii față-n față cu legea

Lentoarea procesului decizional din justiție și faptul că dosarele, la nivelul întregii țări, nu se interconectează, ajută infractorii.

“Atâta vreme cât dosarele, din mai multe zone ale țării, nu se conecteaza, fiecare organ de anchetă sau instanță este indus în eroare. Întârzierile în aceste dosare îi crează timpul necesar făptașului să-și pună la adăpost banii”, a afirmat Marcel Cucu, membru în consiliul director al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

sursa evz.ro

Lasati un comentariu