Victimele Revoluţiei din 1989 sunt despăgubite

• publicat la: 17 February 2012
Victimele Revoluţiei din 1989 sunt despăgubite

După luptă, mulţi revoluţionari se arată!

Iarna lui ‘89 nu a fost de un alb imaculat, specific anotimpului, ci mai degrabă stropit de petele de sânge ale revoluţionarilor care, prin sacrificiul lor, ne-au permis nouă, cetăţenilor beneficiari de strălucitoarea democratie, să purtăm câţi blugi vrem si să uităm cozile la portocale si salam. Ce a rămas, insă, este o cicatrice de 22 de ani, invizibilă pentru unii, contestată de altii si marcantă pentru familiile rămase fără o parte din cei dragi.

Pseudo revoluţionarii, cei care au stat confortabil in fotoliu si au urmărit live la televizor lupta pentru democratie, cer acum drepturi imaginare si dătătoare de privilegii financiare, dar si de statut. Fără niciun fel de zgârietură, fizică sau sufletească, acestia au tupeul să profite de pe urma adevăratilor eroi, pretinzând că au contribuit la inlocuirea unui stat paternalist cu unul furnizor de ecrane color si telecomanda. Din păcate, vedeta Revolutiei, capitalismul, vânat cu mai multă vigilenţă decât cea a unui pluton de paparazzi, a adus si libertatea statului in stabilirea de taxe, impozite si datorii externe apăsătoare pentru fiecare cetăţean, iar idealurile pentru care si-au pierdut viata multi români sunt confiscate si transformate in bunuri materiale atat de necesare in exprimarea statutului.

Victimele cer etică morală statului

Se stie că este greu să te adresezi unei entităţi generale, precum statul, cel care nu are o dimensiune fizică măsurabilă – nu stii dacă iti va răspunde vreodată sau dacă măcar te-a auzit. Esti ca un pitic in ţara lui Gulliver si incerci să te faci vizibil, vocal. Din păcate, sunetul tău de ajutor nu se propagă asa cum ti-ai fi dorit, unii pitici cu titulatura de functionari publici incercând să iti taie din rădăcini efortul, uitând să stampileze cererea ta vitală, sau, mai rău, sa ti-o rătăcească in imensul univers numit instituţie publică. E si etica asta cu un du-te, vino!

Nu mi-e frică de statul român, zise instanţa judecătorească!

Dacă ai avut ghinionul de a fi o victimă a mişcării revolutionare din 1989 si ai norocul de un avocat căruia să nu-i fie frică să inainteze un dosar impotriva statului român, află că s-a creat deja un precedent in istoria juridică post revolutionară, astfel incât statul a fost sanctionat si obligat să plătească despăgubiri victimelor Revolutiei. Desi nicio recompensă de ordin material nu poate inlocui pierderea umana suferita, dorinta celor care au sesizat instantele judecătoresti a fost cea de a responsabiliza statul in găsirea vinovatilor si in pedepsirea acestora conform legii.

Dacă pentru unele cazuri s-au gasit solutii si s-au identificat cadrele vinovate, altele sunt prinse in tentaculele birocratice, care intarzie finalizarea acestora. Scandalul certificatelor de revolutionar, mai mult sau mai putin fabricate, continua pe filiera schimbarilor enuntate de guvern, cel care doreste să elimine de tot avantajele materiale acordate revolutionarilor si sa le pastreze doar pentru cei raniti si urmasii celor decedati.

50.000 de certificate de (ne)revolutionari

După luptă, multi revolutionari se arată, cel putin aşa se prezintă in statistica Parchetelor Militare, institutii la care au trebuit să se prezinte toti deţinătorii de certificate ce necesitau a fi preschimbate. Cum corectitudinea si respectul faţă de un eveniment atât de marcant pentru societate si cetatenii sai nu trebuiau ferite de acte frauduloase si de coruptie, pseudo revolutionarii au avut grija sa isi insuseasca medaliile de aur, topite ulterior in afaceri, proprietati si alte consumabile, iar actiunile lor au fost acompaniate si instrumentate de catre statul duplicitar si filantrop in acordarea de gratuităţi si servicii.

Pentru detalii si pentru a te informa suplimentar, accesează www.avocat-tv.ro, secţiunea Subiecte.

Lasati un comentariu