Pagina principala / Stiri interne / Dispute aprinse pentru Roşia Montană şi pentru libertatea presei româneşti

Dispute aprinse pentru Roşia Montană şi pentru libertatea presei româneşti

Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European a dezbătut luni raportul privind concluziile vizitei în România din luna noiembrie a anului trecut. Eurodeputaţii s-au întâlnit atunci cu principalii petiţionari români pentru a se informa despre proiectul minier de la Roşia Montană, încălcarea legislaţiei europene privind mediul în regiunea Dobrogea, dar şi cu jurnaliştii români care au înaintat o petiţie împotriva catalogării în Strategia Naţională de Apărare a presei ca vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale.

Preşedinta Comisiei PETI, Erminia Mazzoni (colegă cu eurodeputaţii PDL în grupul PPE), şi-a atras criticile europarlamentarilor din celelalte grupuri politice din PE (S&D, ALDE şi grupul Verzilor) cu privire la conţinutul raportului vizitei, aceştia semnalând faptul că fie au fost luate în considerare doar menţiunile şi opţiunile puterii de la Bucureşti, fără să se obţină răspunsuri clare la întrebările cele mai importante adresate de către membrii comisiei, fie întâlniri care au avut loc în cadrul vizitei de documentare nu au fost menţionate deloc în raport.

Totodată, s-a discutat şi despre situaţia întâlnirii dintre o parte a delegaţiei Comisiei PETI cu jurnaliştii români, semnatari ai unei petiţii împotriva introducerii în Strategia Naţională de Apărare a presei ca vulnerabilitate a statului român. Reamintim că europarlamentarii PPE din Comisia de Petiţii prezenţi atunci la Bucureşti au refuzat să participe la dezbaterea cu jurnaliştii români.

Astfel, eurodeputata daneză Margrete Auken a afirmat: „Nu ştiu dacă raportul preliminar reflectă starea sau societatea din România în mod corect şi se pare că România este un fel de paradis faţă de Bulgaria. L-am citit foarte în viteză, dar eu cred trebuie să amânăm această discuţie pentru că, din câte văd, pur şi simplu preluaţi răspunsul autorităţilor. (…) Dacă aţi fi făcut acelaşi lucru în Bulgaria, raportul ar fi fost complet diferit. Noi acolo am încercat să aflăm ce se află în spatele poveştii oficiale. Mi se pare că în Comisia noastră am discutat despre faptul că nu există libertatea de exprimare în mass-media. Eu cred că nici aici nu există libertate. Eu nu sunt mulţumită de acest raport dna. preşedinte şi simt că ne-aţi dezamăgit”.

La rândul său, eurodeputatul PSD Victor Boştinaru a criticat propunerea de raport: „Eu cred că acest proiect de raport ar trebui să răspundă la o întrebare fundamentală: De ce din nou în România? De ce Comisia PETI s-a dus iarăşi în România? Singurul răspuns este acela că, de la ultima noastră vizită, s-a constatat că nu se aplică, aşa cum ar trebui, legislaţia Uniunii Europene. Iată de ce apar atât de multe petiţii pe chestiuni sensibile precum mediul, drepturile fundamentale, libertatea mass-media şi altele.

Există o chestiune principală, pentru cel puţin cinci eurodeputaţi, în afara reprezentanţilor României, ex-oficio. Chestiunea este că nu se face nicio referire la întrebările cheie pe care ei le-au adresat în timpul întâlnirilor: Care este riscul geologic? Niciun răspuns… Care este riscul de mediu? Niciun răspuns… Ce se întâmplă în cadrul dialogului dintre investitor şi autorităţile de stat şi societatea civilă? Niciun răspuns… De ce există o opoziţie atât de puternică din partea societăţii civile, inclusiv Academia Română, Universităţile şi aşa mai departe? Nimeni nu s-a referit la acest lucru…

De ce nu se spune un lucru care s-a spus anterior în Comisia de Petiţii cu privire la proiectul de la Roşia Montană. Avem nevoie de o analiză de impact asupra mediului neutră. Este un lucru care a fost spus şi de Comisia Europeană şi l-am spus şi noi. Vrem să ne asigurăm că evaluarea noastră este corectă, obiectivă şi vrem să ne asigurăm că Guvernul României respectă şi pune în aplicare legislaţia europeană. Nici aici nimic. Şi ca să închei referitor la acest capitol, cel mai bun răspuns cu privire la îngrijorările noastre a fost oferit luna trecută când actualul Ministru al Mediului din România a dat un interviu, deci nu societatea civilă, nu Academia Română, nici alţii, ci pur şi simplu, dl. Laszlo Borbely a dat un interviu în care a spus: da, procedura de analiză a acestui proiect este în curs, dar încă nu avem un răspuns la întrebări precum: care este cea mai bună tehnologie disponibilă şi alte întrebări. El a spus că a vizitat Suedia şi Finlanda şi că este convins că sistemul de exploatare închisă este cel mai bun şi ar dori ca România să fie un model precum sunt ţările din Scandinavia. Nimic însă cu privire la răspunderea de mediu. Este nevoie de un angajament ferm din partea investitorului, acest angajament care a fost cerut de deputaţi nu a fost încă oferit, iar în ceea ce priveşte reabilitarea sitului, nimic. Domnia sa a spus că ar trebui să existe un acord politic şi aici citez: „măcar în coaliţia de guvernare”. Între timp peste 127000 de semnături au fost adăugate la petiţie şi petiţia a fost trimisă Parlamentului României. Nimeni nu a vorbit despre acest lucru.

Şi în încheiere aş cita din raport şi ţin să mulţumesc pentru onestitate secretariatului care a redactat acest raport. Când s-a pus la îndoială atitudinea obiectivă a celor care au fost în delegaţie, vă pot spune că pe pagina 16 apare reacţia Secretarului de Stat Anton care a admis deschis că este în favoarea acestui proiect. Ce exemplu mai bun vreţi despre această atitudine a Ministerului. Mai rămân multe întrebări la care nu avem răspunsuri. Şeful Comisiei de Analiză Tehnică a declarat deschis că este pentru acest proiect. Cum putem noi să mai credem că există obiectivitate?! Deci eu cred că aceste dubii ar trebui să fie reflectate în raport. Şi eu cred că principala noastră îndatorire este să dăm ascultare petiţionarilor, să nu ascultăm doar vocea autorităţilor de stat sau a investitorilor. Şi în fine, sunt complet de acord cu reprezentantul Asociaţiei Ornitologice care a vorbit despre problema păsărilor. Guvernul român nu a reuşit să pună în aplicare legislaţia eurropeană, ne-a spus în rânduri repetate că nu cunoaşte inspecţiile făcute de DG Mediu, nu cunoaşte conţinutul acestor inspecţii şi nu are nicio idee de ce au fost începute procedurile cu privire la încălcarea Tratatului. Deci nu ştiu dacă putem să avem încredere oarbă în onestitatea şi seriorizatea cu care s-a făcut evaluarea. Eu cred că ar trebui să avem o judecată echilibrată şi să ţinem cont şi de părerea petiţionarilor şi de părerea reprezentanţilor oficiali.”

„Am să înaintez mai multe amendamente şi sunt convins că până la urmă vom puteam include şi o parte referitoare la libertatea mass-media. Am avut o întâlnire cu reprezentanţii mass-media, întâlnire la care cinci eurodeputaţi au fost prezenţi. Au venit acolo mai mulţi jurnalişti şi reporteri şi ne-au făcut o evaluare cu privire la situaţia mass-media din România şi să nu menţionăm nici măcar într-o propoziţie acest lucru mi se pare ciudat”, a conchis Boştinaru.

Şi eurodeputata Kinga Gongz s-a arătat nemulţumită de proiectul de raport: „Nu e doar o chestiune românească dacă ne gândim la antecedente, la catastrofele de mediu provocate de mineritul aurului. Chestiunea nu ţine doar de Roşia Montană, merge dincolo de graniţele României şi poate influenţa întreaga regiune şi ţările din vecinătate. Am încercat să văd dacă sunt nişte garanţii de siguranţă acolo şi nu le-am găsit. Sunt opinii extrem de controversate din partea autorităţilor şi ale experţilor şi de asemenea m-a surprins faptul că un secretar de stat, răspunzător de chestiunile de mediu, contribuia la acest raport.

Într-o ţară unde ai libertate de decizie, persoanele din această funcţie s-ar pomeni într-un conflict de interese pentru că dacă eşti responsabil pentru mediul înconjurător ar trebui să vi cu argumente care să protejeze mediul şi să nu protejeze interesele industriei. Şi nu văd niciun semn clar ar fi existat o consultare publică a organizaţiilor civile, ştiţi că sunt multe astfel de organizaţii care sunt implicate care au creat tot felul de studii.

Văd foarte multe argumente însă fără explicaţii, fără motivaţii. Ni se spune că e mai în siguranţă decât o centrală nucleară, nu suntem foarte convinşi totuşi că aceste centrale ar fi foarte sigure, dacă ne gândim la exemplul Japoniei.

sursa cotidianul.ro

comentarii