Pagina principala / Social / Implicarea cetăţenilor in procesul decizional

Implicarea cetăţenilor in procesul decizional

Codul bunelor maniere in administraţia publică. Administraţia publică are de indeplinit opt norme emise de Naţiunile Unite, deciziile luate in interiorul institutiilor fiind raportate ulterior.

Administratia publică, organismul care dirijează atât activitatea cetăţeanului, cât si raportul dintre cetăţean si stat, este un pion foarte important pe masa de joc a societăţii. Printre responsabilităţile administraţiei publice se numără asigurarea transparentei activităţii desfăşurate, precum si implicarea cetăţeanului in procesul decizional la nivel de comunitate.

ONG-urile cheamă cetăţenii la voluntariat

Pentru a le reprezenta interesele in faţa institutiilor publice, in sprijinul cetăţenilor au venit ONG-uri cu proiecte de responsabilitate socială, menite să facă lumină in activităţile administrative orchestrate de stat si să ghideze cetăţeanul in rezolvarea celor mai stridente probleme din societate.

Asociatia Pro Democratia, unul din promotorii acestui gen de actiune, a reusit, incepând din anii 90, să contribuie la implicarea societăţii civice in problemele instrumentate de stat, printre activităţi numărându-se si monitorizarea campaniilor electorale si alegerilor, angrenând un număr de 1.500-2.000 de cetăţeni pentru fiecare campanile.

Referendumul – mingea la fileul cetăţeanului

Legea 195/2001 este cadrul legislativ care are la baza actiunea voluntariatului, una din valentele acesteia incluzand si Referendumul, actiune prin care cetatenii isi pot exprima opinia cu privire la o anumita problema a societatii sau in alegerea forumurilor de conducere. Desi este o actiune benefica si care poate aduce lumina de multe ori in problematicile comunitatii, el foloseste multe resurse, atat de timp cat si umane, si necesita o anumita coordonare a acestora.

Administratia publica, cu un corp greoi, asemeni unui animal preistoric, paseste greu spre alinierea la tehnologie si integrarea in noile metode de comunicare. Unghiul de deschidere catre consultarea cetateanului in problemele societatii nu este unul ridicat, ci mai degraba ascetic.

Autoritatile locale par usor discriminate de lipsa de fonduri si resurse, care ar fi imperativ de alocat in contextul productivitatii, autoritatile centrale fiind nepasatoare la strigatele de ajutor venite din teritoriu. Cum un mecanism nu poate functiona la parametri normali fara eficienta tuturor rotitelor, la fel se intampla si in cadrul institutiilor de stat, care, prin descentralizare, par sa-si fi pierdut orientarea.

Fondul de rezervă – colacul de salvare al aleşilor

“Dacă doriti să analizati, din perspectiva cetăţeanului curios, unde se duc banii din Fondul de Rezervă, luaţi teancul de ordonante de urgenţă şi, cu răbdare, puteti să faceti descoperiri mari”, precizează Septimius Pârvu, director adjunct Pro Democratia. Pentru lămurire, Fondul de Rezervă este acel compartiment din bugetul de stat unde sunt păstraţi banii pentru situaţiile de calamitate.

Cum fenomene ale naturii de acest gen sunt, totuşi, mai rare in România, conducerea statului isi permite să cheltuie discreţionar aceste fonduri, rugându-se la Dumnezeu să-i ferească de vreun cutremur sau inundatie.

Pentru detalii si pentru a te informa suplimentar, acceseaza www.avocat-tv.ro, sectiunea Subiecte.