Parada portului şvăbesc
In ultima zi dedicata sărbătoririi a 300 de ani de la colonizarea primilor şvabi în judeţul nostru,in Carei a avut loc inaugurarea plăcii memoriale Stefan Barth, parada portului popular german, urmată un program cultural in aer liber şi un bal şvăbesc.
La paradă au fost reprezentate toate satele şvăbeşti din zona Careiului,fanfara din Beltiug,Ansamblul Folcloric Ceatara Carei,oficialităţi şi persoane care s-au simţit aproape de această manifestare.
Intre cei care au participat la defilarea şvabilor sătmăreni am remarcat prezenţa dr. Christoph Bergner, secretar de stat în Ministerul de Interne federal, împuternicit al guvernului federal pentru problemele emigranţilor şi minorităţilor naţioanale.
Fiecare sat şvăbesc participant avea o pancartă pe care era menţionat numele localităţii în limba germană,pe verso fiind trecut numele în limba maghiară.
redactia
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de oana la 20 mai 2012 - 19:06
Denumirea in limba romana nu mai este de actualitate???? De ce se merge pe calea aceasta, atat de nepotrivita, atat de ingusta, a separarii! Exista un parteneriat maghiaro-german, dar unde este solidaritatea comunitatii daca sunt indepartati, cu buna stiinta , romanii! Cu buna stiinta si cu o traditie a excluderii lor! Ce pacat ca se continua aceste traditii nationaliste nefaste!Daca la nivelul oamenilor de rand nu exista conflicte, ceea ce este o binefacere pentru toata lumea, la nivelul elitelor maghiare , din nefericire, se continua, in buna parte ,aceasta politica a afisarii unei pretinse superioritatii culturale si de civilizatie, care nu face decat sa creasca separarea interetnica! Inclusiv, sau mai ales , de catre primaria din Carei si trepadusii ei!
de emil la 20 mai 2012 - 22:15
nimic nou sub soare! n-ati mai auzit de „unio trium nationum’?
de oana la 21 mai 2012 - 03:00
Unio trium nationum , alianta celor trei natiuni, nobilimea maghiara, fruntasii secuilor si patriciatul sasesc, s-a realizat in 1437-1438, in urma rascoalei de la Bobalna! Chiar nu are nimeni curajul de a schimba aceasta atitudine ? Sau, altfel spus, este nevoie de un mare lider de opinie din partea comunitatii maghiare pentru a produce o deschidere?!
de Horia Mărieș la 21 mai 2012 - 05:59
@oana:
Dintre toți acei „mari lideri de opinie din partea comunității maghiare” (cum îi numiți Dvs.), eu unul n-aș mai avea încredere decât în unul care ar semăna cu Sándor Petőfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskőrös, comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun – d. probabil 31 iulie 1849, Albești, comitatul Târnava Mare) marele poet romantic maghiar, erou al revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania.
Și asta, din cel puțin trei motive:
1) Se pare că a fost dintre cei foarte puțini la număr are au avut o atitudine pozitivă față de români în 1948, spre deosebire de exemplu de Kossuth Lajos, revoluționarul maghiar, guvernatorul de facto al Ungariei în timpul Revoluției de la 1848.
2) A trecut prin Carei/Nagykaroly/Grosskarol/ și a locuit la Szarvas Fogado. In ziua de 8 septembrie 1846 pe la orele 6-7 seara, a văzut-o pentru prima dată, în grădina familiei Térey, înainte de balul ce urma să aibă loc seara, pe viitoarea lui soție Szendrey Júlia. Seara, la bal, vor fi prezentați unul altuia.
3) S-a născut într-o familie modestă, cu numele de Alexander Petrović Petrovics), tatăl lui Stevan Petrović (Petrovics) fiind meșter măcelar de origine sârbă (după unele opinii mai recente, de origină slovacă), iar mama sa Maria Hrúz fiind de origine slovacă.
In ce-i privește pe liderii actuali, mă refer la cei ca si senatorul Kerestóy, sau la cei de genul lui jenoke pe plan local, ăștia chiar că nu mai au de mult nici un pic de cherestea, așa că nu mă mai aștept la nimic bun de la ei, la nici un fel de deschidere. Le-a fost cred destul cât au supt din țărișoara asta în ultimii cca 20 de ani. Să mai vedem la față și pe alții, ăe alți maghiari, tot conaționali de ai noștri, dar pe unii cu alte idei, cu alte concepții despre viață, cu alte maniere. Poate că ei, adică cei noi, vor avea ceva mai multă disponibilitate spre atât de necesara deschidere.