Din culisele mitingului de susţinere a preşedintelui Băsescu la Iasi

• publicat la: 22 iulie 2012
Din culisele mitingului de susţinere a preşedintelui Băsescu la Iasi

La 9.30, cu o oră şi jumătate înaintea manifestaţiei de susţinere a preşedintelui suspendat, în Piaţa Palatului din Iaşi se strânsese o mână de oameni. Tuciurii, cu tatuaje pe braţe, îmbrăcaţi în haine ieftine. Şi câţiva ţărani adunaţi de pe ogor de dimineaţă pentru ceva mărunţiş, doi-trei poli. Oameni plătiţi de democrat-liberali să vegheze la pregătirile dinaintea manifestaţiei.

Aproximativ la aceeaşi oră, în parcul de la Teatrul Naţional se dădeau lupte crunte. Oameni în toată firea se îmbrânceau pentru a prinde un tricou sau o şapcă inscripţionate cu sigla „Iniţiativa civică de centru dreaptă”. Plasaţi în colţuri strategice, trei tineri împărţeau din genţile burduşite sus-menţionata „mită” a sărăntocului. „Nu mai aveţi şepci? Vă rog frumos să mi-o daţi pe cea din cap”. Şi braţele arse de soare se întindeau ca nişte cârlige. „Nu mai sunt, poate prindem o sticlă de apă minerală gratis!”. Pe căldura sufocantă ce mijea eliberată de cerul limpede, oamenii zâmbeau tâmp fluturând steguleţe şi îndreptându-se spre stradă. A sosit şi Mihai Răzvan Ungureanu înconjurat de câţiva paznici. A parcurs în clinchet tăios de aparate foto cele câteva sute de metri până la Piaţa Palatului. „Bine aţi venit la miting”, se ploconea el oamenilor din dreapta şi din stânga bulevardului.  „Săru ‘mâna”. Şi braţul transpirat al fostului prim-ministru strânge spatele unei simpatizante. Se sărută, se îmbrăţişează. Gestul e de departe caraghios. Se ajunge în locul de desfăşurare a mitingului. În câteva colţuri strategice se plasaseră deja şi opozanţii. Dintre portocalii, câţiva purtători de pancarte făceau un du-te-vino electrizant între „budele” din plastic. Aveau fiecare cu siguranţă câteva beri la bord. Unii dintre ei nici nu vedeau ce era scris pe bucăţile de carton pline de sloganuri indecente ce au fost distribuite cu sutele alături de steaguri şi alte acareturi. A început programul. Cântă Aurel Tămaş. „Noi suntem români”. „Problema e ce fel de români am ajuns”, se întreabă cineva.

Un simpatizant USL a fost îmbrâncit şi lovit cu pumnul în piept, pe alţii i-au tras de gulere pedeliştii fanatizaţi

Apar primele incidente. Un grup de pensionari criticau cu poftă lipsa de raţiune a celor care se mai încumetă după atâtea suplicii să-l sprijine pe preşedintele care le-a tăiat din merindele fiecărei luni, salariile şi pensiile. „Nu vezi că luptă cu corupţia!”. „E de faţadă, omule tâmpit, e ultima lui carte”. La care pedelistul (vezi foto) îl loveşte pe adversarul uselist în piept. Luat prin surprindere, omul izbit se retrage. Însă intervine în apărarea lui altul mai tânăr, cu ţigara în colţul gurii. Se apucă cu palmele de piept, se îmbrâcesc, până intervine un jandarm. „Nu vedeţi că vă fotografiază… ? Plecaţi dracului de aici!”. Culmea e că la întreaga scenă a asistat şi Cezar Preda, flancat de două persoane şi îmbrăcat simplu tocmai pentru a nu atrage atenţia. În loc să cadă pe gânduri se apucă şi aplaudă. Tocmai ce soseşte în piaţă, primită cu un cor de aplauze, dar şi fluierături, aşa-zisa flacără a democraţiei. Un tânăr ce zâmbeşte tâmp o poartă în braţe ca pe o comoară. E fericit că a intrat in istoria politică a României. Încep discursurile. Căldură mare. Se împarte apă minerală. Iarăşi bătaie în toată regula. Vorbeşte Gheorghe Flutur, cel neales de popor la Suceava. „Luptaţi pentru apărarea României europene”, e cea mai superfluă propoziţie pe care a putut să o rostească. Urmează Vasile Blaga. Discurs sec, fără cap şi coadă, prost de-a dreptul, cu poticniri în scop de gândirii. ăăhh. Cuvintele nu prea se leagă. E şi cald tare afară, 40 de grade la umbră. „Oare ce-i mână pe oamenii ăştia să îndure aşa o zăpuşealăĂ Nu înţeleg, sunt prea proşti ca să mai găsim o explicaţie, că plătiţi mă îndoiesc că ar fi”, spune un bărbat vânjos din rândul opozanţilor. Deja strigătele de protest ale acestora acoperă vorbitorii de la microfon. O bătrână indignată, cu strungăreaţă, suflă meteorologic către jandarmi. „De ce îi lăsaţi să împieteze la desfăşurarea mitingului nostruĂ”. „Fiecare strigă ce vrea”, îi răspunde omul legii. „Ieşi afară, javră ordinară”. „Huo!”. „Criminalul”. „Hoţul, vânzătorul de flotă”. „Băsescu, nu uita, Rahova e casa ta!”. La fiecare ridicare de ton a celui de la microfon, tunetele protestatarilor se înalţă la cer.

Cel mai clar s-a strigat: HUO!

Cel mai probabil de la căldura sufocantă cedează curentul electric pentru câteva secunde. „Vedeţi, se răzbună, le e teamă”. „Băsescu, Băsescu”, portocaliii. „Huo”, useliştii. Discursul întrerupt e cel al lui Mihail Neamţu. Atât el, cât şi Aurelian Pavelescu (care i-a îndemnat pe moldovenii veniţi din toate judeţele apropiate să apere instituţia prezidenţială!), ce i-a urmat, dar şi Mihai Răzvan Ungureanu repetă aceleaşi lucru. Clişee de doi bani. Fac legătura cu istoria şi oamenii de valoare pe care i-a dat Moldova: Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu, Ştefan cel Mare, Costache Negri, Eminescu, Enescu. Fiecare cu câte unul în plus sau în minus. A lipsit să spună şi că în Moldova sunt femei frumoase, aşa cum nu au uitat să o facă Aurel Tămaş şi Băsescu. Începe discursul mai puţin lung al preşedintele suspendat. Aceeaşi placă repetată în ultimul an. „Unul dintre obiectivele mele, independenţa justiţiei… puşcăriabilii…”. Mai lipsea să le povestească moldovenilor de soarta dosarului flota. „Am militat pentru numirea unor judecători cinstiţi”. „De ce te-ai atins de salarii, huo!”.  Pomeneşte în discurs şi de Adrian Năstase, pe care l-a pus la punct alături de Iacubov şi Sorin Ovidiu Vântu. „Votaţi NU, altfel flacăra democraţiei va trebui să o stingem! La revedere!”, spune preşedintele suspendat la final. Era să uit, la un moment dat, ca să fie pe plac ieşenilor, face aluzie şi la limbajul specific moldovenesc. „La vot veţi spune „aiasta” nu se poate!”. Şi, evident, mult prea mediatizatul politician rânjeşte, tuşeşte, se poticneşte. Nimeni dintre cei din asistenţă nu e prea entuziasmat de discurs. În afara celor câteva rânduri de aplaudaci.

Mitingul s-a încheiat abrupt, aşa cum a început. Mai ales la final, forţele de ordine au intervenit pentru a nu se lăsa cu bătaie între cele două tabere. Şi-aşa şi-au aruncat unii altora steguleţe şi alte saluturi necuviincioase. „Trădătorilor, lingăiilor, aţi mai tras o porţie de lins…Cum puteţi, băi, să-l susţineţi după ce v-a fost atât de rău în ultimii ani? Ori sunteţi proşti, ori sunteţi proşti, tâmpiţilor! Votaţi da, voi, cei care aveţi creier în cap”. Şi soarele arzător şi-a pus amprenta pe un miting anost, cu discursuri seci, fără nimic ieşit din comun. Concluzia: cel mai clar s-a strigat „Huo!”.  La manifestarea cu pricina nu s-au strâns mai mult de câteva mii de oameni, majoritatea aduşi cu autocarele din alte judeţe sau chiar de la Bucureşti. Unul dintre vorbitori însă se lăuda cu mult mai mulţi.

sursa jurnalul.ro

Lasati un comentariu