Pagina principala / Opinii / Cine l-a ajutat pe Traian Băsescu să înfrângă poporul român

Cine l-a ajutat pe Traian Băsescu să înfrângă poporul român

8,5 milioane de români au participat la urne pe 29 iulie. Instituţiile statului au demonstrat clar că prezenţa reală la urne a întrunit/depăşit cvorumul de participare. 7,4 milioane de români au votat demiterea lui Traian Băsescu. Nimic nu a contat însă. Voinţa poporului român a fost călcată în picioare. Vă prezentăm cine a contribuit la încălcarea voinţei populare din România.

Curtea Constituţională a României

CCR a avut trei etape în care a acţionat pur politic. Înainte de referendum, în perioada imediat post-referendum şi în ziua de 21 august, când s-a pronunţat pe fond.

În perioada anterioară referendumului, CCR a dat o decizie care a schimbat radical regulile jocului. Pe 10 iulie a.c., atenţie, în unanimitate, CCR dă o decizie unicat, şi totodată împotriva propriei jurisprudenţe la contestaţia PDL privind legea referendumului.

PDL a contestat doar art.10 din legea referendumului, susţinând că preşedintele nu poate fi demis cu majoritate simplă ci cu majoritate calificată (50%+1 vot din numărul total al alegătorilor). Răspunul CCR a fost unul unicat din punct de vedere juridic. CCR a constatat că art.10 este constituţional, dar (fără să i se ceară) a mers mai departe şi a precizat că legea de modificare a art.10, „este costituţională, în mãsura în care asigurã participarea la referendum a cel puţin jumãtate plus unul din numãrul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. A fost pentru prima oară când CCR a condiţionat constituţionalitatea unei legi, în fapt o simplă modificare a unui articol din altă lege. Pe lângă faptul că respectiva condiţionare reprezenta doar o compunere literară, neînsoţită juridic, CCR nici măcar nu trebuia să pună respectiva condiţionare, din moment ce legea referendumului conţinea o prevedere privind existenţa unui prag de participare de jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. (art.5, alin.2).

Decizia CCR a fost dată împotriva propriei jurisprudenţe, pentru că în 2007, tot în urma unei contestaţii a PDL, a respins existenţa unui prag de participare. Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2007, s-a desfăşurat, repetăm, după confirmarea de către CCR a Legii referendumului, fără introducerea unui cvorum de participare la urne. Nu în ultimă instanţă, impunând acum cvorumul de participare, CCR a judecat şi contrar recomandărilor Comisiei de la Venezia, organism al CE care s-a pronunţa încă din 2002 împotriva existenţei unui cvorum de participare la referendumuri.

În perioada post-referendum, mai precis pe 6 august, doi judecători, Augustin Zegrean şi Ştefan Minea, introduc ilegal, într-o hotărâre luată pe 2 august o completare la text care schimbă a doua oară radical regulile jocului. Completarea a reprezentat de fapt o preluare a unei indicaţii precise a lui Traian Băsescu prin care acesta invoca (în judecarea pe fond a cauzei referendumului) apelarea la proceduri ce ţineau de Legea alegerilor prezidenţiale şi a o definiţie de ordin generalist în ceea ce priveşte listele electorale permanente. Pe 14 august, cu majoritate de voturi, judecătorii pro Băsescu dau o hotărîre care legalizează completarea de text din 6 august. Tot în intervalul 3 – 6 august, Augustin Zegrean a remis un document organismelor europene prin care reclama presiuni inventate făcute la adresa CCR. Spunem inventate, pentru că singurele presiuni asupra CCR, cele făcute de Traian Băsescu nu au fost înserate în text. Documentul a conţinut şi ameninţările la adresa Aspayiei Cojocare, dar nu se menţiona că au fost făcute de un deţinut de drept comun de la penitenciarul Poarta Albă, lăsându-se să se înţeleagă că ar fi venit din partea taberei anti-Băsescu.

Pe 21 august ignorând total documente oficiale ale autorităţilor centrale (MAE, MAI, INS etc) din care rezulta că la data de 10 iulie 2012 numărul alegătorilor era cu cel puţin 2-3 milioane mai mic decât cel existent pe listele electorale permanente (şi totodată contrazicându-şi propriile solicitări făcute guvernului de a clarifica situaţia numerică de pe listele electorale permanente), 6 judecători din 9 ai CCR, au decis că nu s-a realizat cvorumul de participare şi au invalidat rezultatul referendumului.

Componente ale serviciilor secrete

Prin agenţi de influenţă români şi străini activi sau reactivaţi (ziarişti – corespondenţi români sau străini ai unor importante medii de informare occidentale, persoane cu influenţă, lobbyşti etc), componente ale serviciilor secrete au operat în străinătate, rezultatul fiind următorul: au creat (sau au cauţionat) în rândul unor oficiali ai UE – este adevărat, cei mai mulţi din familia conservatoare din care face parte şi PDL, o imagine apocaliptică privind guvernul Ponta, şi toţi adversarii lui Traian Băsescu. Cotidianul.ro a descoperit că o parte din ponegritorii României în străinătate au fost stipendaţi de ICR (Institutul Cultural Român), un organism condus până nu demult de F.R. Patapievici şi Mircea Mihăieş. În plan intern, serviciile au lansat diverse zvonuri toate menite să-i descurajeze pe adversarii lui Traian Băsescu. Cu numeroase dezinformări au fost alimentate publicaţiile şi televiziunile favorabile lui Traian Băsescu, organe media care au lucrat la „foc continuu” pentru „şeful” lor. Ultima „acţiune” a serviciilor  o reprezintă filajul făcut Monei Pivniceru, propunerea pentru portofoliul justiţiei şi „servirea” rezultatelor finalejelor – un mare „fâs” în realitate, postului RTV.

Parchetul General şi DNA

Procurorii din subordinea Laurei Codruţa Koveşi şi Daniel Morar, la puţine zile după scrutin au recurs la anchete ilegale în teren, scopul fiind semănarea de teroare în rândul celor care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu. Pe termen mediu sau lung, anchetele care se desfăşoară în acest moment au şi scopul de a descuraja adversarii PDL şi ai lui Traian Băsescu, de a se prezenta la viitoarele alegeri şi de a vota pentru USL sau alte grupări politice care nu sunt în siajul PDL şi Traian Băsescu. Tot procuroii din subordinea Laurei Codruţa Koveşi, în dosarele penale deschise – total nejustificat – unor demnitari din MAI (chestorul Manoloiu, secretarul de stat Nicolae Căbulea, ministrul Victor Paul Dobre) s-au implicat –  prin publicarea ilegală a unor interceptări telefonice (şi ele ilegale în mare parte) – în propaganda pro Băsescu, încercând să acrediteze teoria eliminării nejustificate a categoriilor de alegători de pe listele electorale permanente şi definind, direct,  prin inserţii din rechizitoriu, din cine sunt compuse listele electorale permanente. Evident, utilizând un act normativ din anul 2000, devenit caduc din 2004. Nu în ultimă instanţă, Procurorul General, Laura Codruţa Koveşi a refuzat să răspundă preşedintelui interimar, Crin Antonescu, care, uzând de prerogativele de mediator, i-a solicitat să verifice abuzurile din teren ale procurorilor.

O parte a membrilor CSM

O parte din magistraţii din componenţa CSM au pus o piedică, pe faţă, guvernului Ponta, prin refuzânt o formaliate şi anume să ia act de demisia Monei Pivniceru. Prin vocea lui Cristi Danileţ, au fost ameninţaţi cu puşcăria toţi cei care au criticat procurori, judecători sau anchetatori. De asemenea, conducerea CSM a refuzat cererea lui Crin Antonescu – care şi-a exercitat rolul de mediator – de a se sesiza şi de a veriofica abuzurile procurorilor care au demarat anchete în zonele rurale ale României. Din contră, conducerea CSM a sesizat inspecţia judiciară acuzând pe Antonescu, Ponta şi doi deputaţi PNL de presiuni la adresa justiţiei.

ONG-uri partizane şi interesate

Câteva ONG-uri (cca 10-12) compuse dintr-un număr restrâns de activişti (unii dintre ei se regăsesc simultan în board-urile a două sau trei organizaţii), s-au erijat în unicii reprezentanţi ai societăţii civile şi au bombardat organismele europene cu dezinformări grosolane privind guvernanţii şi adversarii lui Traian Băsescu. Drintre ONG-uri amintim:

GDS, Expert Forum, Freedom House România, Romanian Center for European Policy etc iar dintre activişti, la loc de frunte trebuie nominalizat Sorin Ioniţă.

Media

Până la schimbarea conducerii, postul public de televiziune – post pentru care românii plătesc efectiv taxă din propriul buzunar –  a fost în serviciul lui Traian Băsescu. Şi după schimbarea conducerii, o componentă, TVR Info, în special prin site-ul TVRInfo.ro a continuat să activeze ca o oficină a lui Traian Băsescu şi a aliaţilor săi. Evenimentul Zilei, România Liberă, Adevărul, B1TV, Hotnews (împreună cu sateliţi de mai mică anvergură) au fost organele media care au excelat la atacuri murdare la adresa adversarilor lui Traian Băsescu şi au fost campioane la manipulări şi dezinformări. Realitatea TV şi RTV au avut de asemenea momente în care şi-au uitat menirea.

Ambasadorul SUA, Mark Gittenstein

Ambasadorul SUA la Bucureşti a avut în mai multe rânduri intervenţii pe faţă, în sprijinirea lui Traian Băsescu. Mark Gittenstein a făcut numeroase declaraţii (fără să verifice starea de fap) ghidat doar după aritcolele din presa pro Băsescu sau după afirmaţiile fără acoperire ale Monicăi Macovei & Co. Prima ieşire în public, pe 3 iulie, într-o declaraţie de presă remisă Hotnews (sic!): „Sunt extrem de îngrijorat în legatură cu orice tentativă de ameninţare a independenţei instituţiilor democratice ale României”. Inutil să spunem că nicio instituţie democratică nu era ameninţată. Chiar în preziua suspendării, ambasadorul spunea: „dacă suspendarea este făcută într-un mod care pare manipulator sau prin încălcarea Constituţiei (…) aceasta va avea un foarte serios efect asupra modului cum este văzută în întreaga lume aplicarea legii în România”

Pe 11 iulie, când a criticat organizarea unui referendum „după o legislaţie care nu este în concordanţă cu Constituţia”.

Ambasadorul SUA şi-a arătat „imparţialitatea” şi când, a invitat doar câţiva (cinci) ziarişti la o întîlnire cu asistentul dnei Hillary Clinton (trimis special la Bucureşti pentru „a vedea care este situaţia”), toţi, fără excepţie, partizani pe faţă a lui Traian Băsescu.

Philip Gordon emisar Casa Albă

Ultima lovitură de măciucă a venit din partea emisarului Casei Albe, Philip Gordon, care, în primă instanţă la vizitat pe preşedintele suspendat, şi abia ulterior s-a întâlnit cu preşedintele interimar în exerciţiu şi primul ministru al României. Gordon, a participat şi la reuniunea restrânsă cu ziariştii pro Băsescu şi a făcut celebra declaraţie „Au fost, aşa cum ştim cu toţii, informaţii credibile despre un vot ilegal răspândit la referendum. S-au făcut eforturi pentru modificarea listelor electorale, ceea ce ar afecta cvorumul, şi aparente încercări de a forţa Curtea Constituţională în ce priveşte validarea referendumului”. Tot Gordon a fost cel care a „decretat”: „dorim să vedem cum Curtea va lua o decizie cât mai repede posibil”. Se poate spune că aceste declaraţii au cântărit enorm în convingerea unor judecători ai CCR să ignore numărul real de alegători şi să invalideze referendumul. Culmea, cu câteva zile înainte, ambasadorul SUA declara: „ Curtea Constituţională trebuie lăsată să ia o decizie bazată pe principii, în mod independent, fără niciun amestec din afară”.

Oficiali ai Comisiei Europene + alţi lideri PPD

Toată luna iulie, dar şi în august, lideri ai Comisiei Europene au tocat mărunt guvernul Ponta şi în general autorităţile centrale. Lor le-au ţinut isonul şi mai mulţi lideri ai PPE, familie politică din care face parte şi PDL. Este dificil de apreciat ce procent din declaraţiile oficialilor CE au avut la bază dezinformările grosolane de la Bucureşti venite în special pe canalele dirijate de Monica Macovei, în ce măsură au contribuit articolele „criminale” din o serie de publicaţii străine sau ale celor de la Bucureşti şi cât la sută a contat că şefii CE fac parte din PPE. Un lucru este cert, replici la dezinformările grosolane de la Bucureşti, inclusiv un apel al 100 de intelectuali (majoritatea din mediul universitar) în care se arăra care este de fapt realitatea, nu au fost băgate înseamă. România a fost pusă la zid, vârful de lance fiind „atacul la independenţa justiţiei”, o gogoriţă marca Monica Macovei & Co. Un lucru este cert: sub presiunea extraordinară a Bruxelles-ului, liderii USL au avut un moment de mare slăbiciune, şi în Parlament, coaliţia aflată la guvernare a adoptat legea referendumului (după aberanta decizie din 9 iulie a CCR) după indicaţiile CE, adică a fost legalizat cvorumul de participare.

USL avea instrumente legale şi constituţionale să evite legiferarea cvorumului, dar presiunile uriaşe ale oficialilor europeni, iminenţa unui raport de ţară negativ – aici se pare că s-ar fi utilizat şi şantajul – au condus la cedarea de la mijlocul lunii iulie. Iată aici o parte din ultimele declaraţii ale oficialilor europeni:  cotidianul.ro

comentarii