Viviane Reding refuză cadoul din partea românilor care au participat la referendum: statueta Zeiței Justiția

• publicat la: 20 septembrie 2012
Viviane Reding refuză cadoul din partea românilor care au participat la referendum: statueta Zeiței Justiția

Legenda spune că, în statuile care i-au fost dedicate, Zeița Justiției apare legată la ochi. Semn că ea nu poate judeca subiectiv. Unii spun că ar fi «oarbă» – deci imparțială. Nu o interesează statutul celor care sunt chemați la judecată: săraci sau bogați, analfabeți sau intelectuali, președinți de stat sau măturători de stradă. Judecata ei va rămâne, zică-se impartială, indiferent dacă cei judecați aparțin unor rase diferite, religii diferite, ideologii diferite. Alții spun că e oarbă tocmai pentru că ar refuza să vadă adevărul limpede ca lumina zilei.

Tineretul Partidului Național Liberal, prezent la Bruxelles pentru școala lor de vară, au vrut să îi reamintească totuși doamnei Viviane Reding cum arată de fapt Zeița Justiței. Au venit la Comisia Europeană și au telefonat de la recepția instituției la cabinetul doamnei Reding. Voiau să îi înmâneze acesteia un mic cadou din partea celor peste șapte milioane de români care au participat la referendum (de 15 ori mai mulți numeric decât populația Luxembourgului, micul stat de baștină al doamnei Reding). Cadoul – chiar statueta zeiței justiției.

De la cabinetul doameni Reding li s-a spus că va veni cineva în hol, în câteva minute, să ia frumosul cadou. Un funcționar de la cabinetul Reding a sosit, într-adevăr, a dat târcoale și, când a văzut un grup de câteva zeci de români, însoțiți de câteva televiziuni, a fugit speriat. Ulterior, au fost trimiși câțiva agenți de pază care au cerut să nu se filmeze. În holul Comisiei Europene, instituție publică plătită din banii cetățenilor europeni, filmatul este permis. Numai că acum nu îl permitea vicepreședintele Comisiei Europene, chiar Viviane Reding în persoană.

Ca absurdul comportamentului unui birocrat politizat să fie desăvârșit, agenții de pază au spus că de la «cabinetul 2» (primul este al lui Barroso, al doilea al Vivianei Reding) li s-a spus să împrăștie grupul, iar cadoul să fie supus procedurilor standard de securitate. Se temeau ca nu cumva statueta să fie vreun colet-capcană. Între timp, sărmana statuetă zăcea pe tejgheau recepționerilor de la Comisie, neambalată și extrem de tristă. Era ignorată tocmai de cea care pretinde să încarneze «dreptatea» în variantă europeană. Dar nimeni nu poate rivaliza cu Viviane Reding. Ea este acum pe soclu.

Funcționarii de la Comisie au mai întrebat dacă nu cumva cadoul – care se voia unul cu o valoare de fapt morală și simbolică – depășește valoarea bănească de 50 de euro. Atfel, potrivit scrupulozității «celor corecți» de la Comisie, cadoul poate fi interpretat drept mită. Și iată cum gândirea mercantilă a eurocraților a vrut să stingă din nou idealismul românilor: în loc de dreptate, vă dăm corectitudine politică și «imparțialitate» populară. Vă furăm viitorul politic, uneori resursele, dar nu ne putem atinge de cadouri de la voi mai mari de 50 de euro.

Tinerii liberali au fost întru final consiliați să depună statueta la un depozit special al Comisiei Europene, aflat la vreo douăzeci de kilometri distanță de Comisie, lângă aeroportul Zaventem. Acolo, uneori, sunt sortate și bagajele oficialilor pierdute prin avioane. Pe scurt, zeița justiției trimisă la bagaje pierdute. Mă întrebam dacă nu cumva, odată cu vreun bagaj de al ei, cărat prin multele călătorii prin diverse țări, de unde să recolteze titluri de Doctor Honoris Causa, madam Reding nu și-a pierdut definitiv simțul realității.

În romanul care l-a făcut celebru, «Primal fear», scriitorul american William Diehl scria: «Dacă vreți justiție, mergeți la bordel. Dacă vreți să fiți regulați pe bune, lăsați-vă târâți prin tribunale». Formla este de reținut. Ori ne apucăm serios de treabă și o târâm prin tribunale chiar pe zeița bruxelleză a justiției, Viviane Reding, pentru prejudiciul imens adus românilor, (ea nu e oarbă, dar face «dreptate» doar chiorilor), ori decretăm că, la Comisia Europeană, comisariatul pentru justiție, condus de o «creștină socialistă», a devenit un trist bordel.

sursa cotidianul.ro

comentarii

de anonim la 20 septembrie 2012 - 21:57

super fain articolul

Lasati un comentariu