Pagina principala / Opinii / Dezbateri propuse pentru proiectul Legii audiovizualului

Dezbateri propuse pentru proiectul Legii audiovizualului

In urma dezbaterilor, initiate in cele patru zone geografice ale Romaniei – Cluj, Iasi, Constanta si Târgoviste –, precum si a dezbaterii nationale, desfăşurată recent in Palatul Parlamentului, la care au participat sute de specialisti in domeniu, de reprezentanti ai societatii civile, ai posturilor de radio si de televiziune, societatilor de cablu, ai autoritatilor locale, parlamentari si membri CNA, precum si a dezbaterii finale la nivel national, desfasurata in Palatul Parlamentului, am ajuns la concluzia că este oportună elaborarea unui set de teze inaintea redactării propriu-zise a propunerii legislative privind Legea audiovizualului.

Aceste teze vor fi supuse, timp de o săptămână, dezbaterii publice. In acest scop, ele au fost transmise participantilor la dezbateri si puse la dispozitia publicului pe site-ul www.sroscas.ro, precum si pe site-ul www.corectnews.com .

După ce vom primi observatiile si propunerile tuturor celor interesati, vom definitiva textul proiectului de act normativ.

Senator,Sorin Roşca Stănescu

 

1. Racordarea la normele UE

Intrucat Uniunea Europeana este o institutie vie, caracterizata prin dinamismul activitatilor analizelor, deciziilor si recomandarilor, putem anticipa ca si Legea audiovizualului se poata adapta, in mod operativ, la schimbarile de reglementare de la nivelul UE. Autoritatea de regelmentare din Romania, la randul ei, trebuie sa joace un rol activ in dezbaterea publica si procesul de reglementare la nivel european, devenind, dupa caz, chiar si initiatoare.

2. Relaxarea legislatiei audiovizualului

Pentru a preintampina excesul de reglementare care poate afecta independenta editoriala sau situatia economico-financiara a radiodifuzorilor, vom stabili, prin lege, limitele de interventie CNA prin intermediul deciziilor cu caracter normativ. De asemenea, in mod asemanator,  chiar prin textul legii, vom preveni excesul de sanctiuni, in special a amenzilor, in raport cu cuantumul veniturilor din publicitate, la categoriile si la valorile pe care le protejam, precum si la impactul asupra publicului, tinand cont atat de intervalul orar, cat si de audienta si veniturile rezultate din publicitate.

3. Dereglementam si incurajam coreglementarea si autoreglementarea

In ideea combaterii excesului de reglementare, vor fi stimulate prin Legea audiovizualului, coreglementarea si, in mod special, autoreglementarea.

4. Noile frontiere ale audiovizualului

Legea va contine reglementari cu privire la noile modalitati de transmitere catre public a continutului audiovizual, precum si a noilor forme de generare si transmitere de continut prin retele de comunicatii electronice. Normele secundare se vor raporta si ele, conformandu-se directiei generale europene, la extinderea frontierelor audiovizualului, detaliind proceduri specifice.

 

 

5.Garantarea libertatii presei

Enuntand principii si reguli vizand libertatea de exprimare, vom institui, prin lege, norme specifice care sa garanteze si, respectiv, sa sanctioneze orice forme de ingerinta in continutul si forma de prezentare a programelor audiovizuale, fie ca vin din partea autoritatilor, altele decat judiciare, fie ca vin din partea patronatului, conducerii administrative, a transportatorilor de semnal sau a furnizorilor oricarui tip de publicitate, precum si a sponsorilor.

6. Un CNA mai organizat, mai functional, mai transparent si mai prietenos

Prin lege vor fi instituite norme clare de organizare si functionare a  CNA ca organism colegial si deliberativ. De asemenea, vor fi stabilite responsabilitati clare, de ordin administrativ, pentru conducerea executiva a CNA, respectiv presedinte si vicepresedinte. Vor exista raporturi mai clare intre CNA si reprezentatii radiodifuzorilor, indeosebi in procesul de analiza, dezbatere, stabilire de masuri si coreglementare. Dezbaterile si deliberarile vor fi in viitor publice.

7. Abuzurile vor fi sanctionate

De fiecare data cand, prin hotarari definitive si irevocabile ale autoritatilor judecatoresti, decizile de sanctionare stabilite de CNA vor fi infirmate, membrii CNA care au votat respectivele decizii vor raspunde administrativ sau chiar pecuniar, dupa caz.

8. O distinctie clara intre serviciul public de radio si televiziune si radiodifuzorii privati

Vom face o distinctie ferma intre serviciul public de radio si televiziune si radiodifuzorii privati in ceea ce priveste exigentele de continut derivand din grilele de programe. Doua sunt categoriile de exigenta care fac deosebirea dintre radiodifuzorii publici si privati, si anume: grile de programe care trebuie sa contina categorii de emisiuni informative, educativ-formative si culturale in proportii diferite; se va face distinctia in ceea ce priveste standardele jurnalistice, respectarea valorilor consacrate de lege, cum ar fi protectia minorilor ori demnitatii si dreptului la propria imagine, echidistanta si pluralismul de idei si de opinii in ceea ce priveste respectarea standardelor.

9. Distinctie intre interesul public si interesul publicului. Interesul public justificat

Ceea ce vizam prin noua reglementare a audiovizualului este exclusiv interesul public si, in nici un caz, interesul publicului, chiar daca acesta din urma este uneori prevalent in asigurarea ratingului si, respectiv, a resurselor financiare. Garantand independenta editoriala a radiodifuzorilor si instituind, in acest sens, norme, vizand sustinerea si protejarea dreptului la libera exprimare, consacram, in egala masura, prevalenta interesului public justificat in informarea cetatenilor, in raport cu alte valori, si ele protejate de lege, cum ar fi dreptul la propria imagine, mai ales atunci cand este vorba de persoane publice.

10. Libertatea de expresie

Libertatea editoriala, garantata prin Legea audiovizualului, conjugata cu libertatea de exprimarea a jurnalistilor,  din redactiile statiilor de radio si televiziune, precum si a invitatilor acestora, dar si cu normele de coreglemntare sau autoreglemnetare prevazute in teza numarul trei. Libertatea de expresie va fi definita si aparata avand in vedere urmatoarele: interzicerea si sanctionarea cenzurii de orice fel in forma si modalitatile de prezentare, in ceea ce priveste imaginea; este sanctionata inclusiv cenzura economica; clauza de confidentialitatea; de constiinta; protejarea surselor; institutia dreptului la replica; echidistanta moderatorului ( definitie si limite); pluralismul opiniilor (definitei si limite).

11 Protejarea valorilor limbii si culturii romane si a limbilor si culturilor minoritatilor nationale

Protejarea valorilor limbii si culturii romane, precum si a limbilor si culturilor minoritatilor nationale va fi asigurata printr-un program specific, finantat de CNA din fondurile ce vor fi constituite potrivit proiectului de act normativ, la dispozitia acestuia.

 

 

12. Serviciile media trebuie sa devina accesibile persoanelor cu deficiente de auz

Conform normelor europene, anumite categorii de taxe ce vor fi percepute de CNA – de licenta, de prelungire a licentei audio, de preluare a dreptului de retransmisie – precum si dintr-un procent din totalul amenzilor, va fi creat un fond la dispozitia CNA prin care va fi stimulata asigurarea de catre televiziunile private a accesului persoaneleor cu deficiente de auz la continutul principalelor programe de stiri si dezbateri.

13. Definirea mai clara a mesajelor de interes public, in raport cu publicitatea comerciala, electorala, subliminala si „teledon”

Intelegand corect sensul Directivei europene privind serviciile mass-media audiovizuale, vom defini si departaja, prin lege, mesajele de interes public, fata de orice alt tip de mesaje cu caracter comercial, precum si de publicitatea electorala. Vom defini si reglementa, mai precis, „teledonul”, astfel incat sa se poata face departajarea intre interesul public si publicitatea mascata. Prin lege, CNA va avea obligatia sa sesizeze autoritatile penale ori de cate ori are indicii ca a fost utilizata publicitatea subliminala, fie in scop comercial, fie in scop electoral.

14. Protejarea minorilor

Proiectul de lege va prevedea norme detaliate cu privire la protectia minorilor, la nivelul standardelor europene si internationale, indeosebi in ceea ce priveste expunerea publica a acestora.

15. Corelarea dreptului la replica cu libertatea editoriala

Institutia dreptului la replica, consacrata prin Directiva europeana privind serviciile mass-media audiovizuale, precum si a dreptului la rectificare, va fi in asa fel definita si reglementata incat, garantand demnitatea persoanei si corecta informarea a opiniei publice, sa nu fie afectate continutul si libertatea editoriala.