Femei inventator care au marcat istoria

• publicat la: 23 October 2013
Femei inventator care au marcat istoria

Deşi de-a lungul timpului societatea a socotit adesea că femeile sunt destinate aproape exclusiv activităţilor casnice, istoria consemnează numeroase cazuri când ele au contribuit consistent la progresul culturii şi civilizaţiei omeneşte. În această ordine de idei, încă din antichitate femeile s-au dovedit inventive, reuşind să lase posterităţii invenţiile lor remarcabile, notează Big Picture. Chiar dacă în unele perioade le-a fost greu să se afirme, rezultatul acestei munci fiind adesea preluat de soţi pe numele lor, în epoca modernă înregistrarea invenţiilor de către adevăratele autoare nu mai este o excepţie. Mai ciudat este însă faptul că cele mai multe din invenţiile femeilor sunt legate de profesii caracteristice bărbaţilor: tăiatul lemnelor, astronomia,  automobilismul, mecanică şi chiar tehnica militară. Primele menţiuni despre invenţiile ingenioase şi extrem de utile ale unei femei vin din Antichitate.
Născută în Egipt, Hypatia este considerată prima femeie inventator a lumii. La începutul secolului IV a fost unul dintre profesorii apreciaţi ai Universităţii din Alexandria. Hypatia preda filosofia după Platon, matematica şi astronomia şi a inventat un astrolab (foto sus) pentru a calcula poziţia astrelor, un aparat pentru distilarea apei şi diverse instrumente tehnice.

Astrolabul şi Densimetrul

Dispozitivul de măsurat coordonatele corpurilor cereşti numit astrolab a fost inventat în secolul IV i.Hr, de către femeia astronom, matematician şi filosof Hypatia din Alexandria (370-415). Era o persoană erudită, fiica matematicianului Theon din Alexandria. A ajuns o personalitate cunoscută a timpului său, în principal datorită prelegerilor publice ţinute în Alexandria, unde susţinea teoriile neoplatonice. Din păcate, niciuna din lucrările sale nu s-a păstrat, toate fiind distruse cu prilejul incendierii bibliotecii din Alexandria. Aceleiaşi femei i se atribuie şi invenţia densimetrului, construit în baza principiului lui Arhimede. Notorietatea pe care o căpătase la timpul său a stârnit însă invidia unora dintre contemporani.

Fierăstrăul circular

Până în anul 1810, nu există alt mod de tăiere a lemnelor, decât cu fierăstrăul alternativ, cel care execută mişcarea de “du-te, vino”, manevrat de doi bărbaţi, fiecare ţinând mânerul de la câte o extremitate. Operaţia era anevoioasă, cerea mult efort şi nici nu prevestea perspectiva mecanizării. Necesitatea de a înlocui acest sistem alternativ cu unul continuu şi fără timpi morţi a determinat-o pe americanca Babitha Babbitt (1784-1853) să născocească fierăstrăul circular, în formă de disc.

Şi acesta era manual – respectiv cei doi bărbaţi roteau două manivele – dar lucrau în plin, neavând timpi morţi. Conceput iniţial pentru a fi folosit în gospodărie, fierăstrăul circular s-a extins în fabricile de cherestea, iar în secolul următor a cunoscut mecanizarea. În ce o priveşte pe inventatoare, ea nu şi-a patentat niciodată invenţia.

Periscopul


Inventatoarea periscopului este tot o femeie. Este neaşteptat că acest aparat, de mare utilitate în exploatarea submarinelor unde echipajul era totdeauna format din bărbaţi, să fi fost născocit de o femeie. Ea se numea Sarah Mather, era americancă şi şi-a brevetat invenţia în anul 1845. Brevetul a fost cumpărat de marina americană, care a perfecţionat invenţia, iar periscopul este folosit şi astăzi atât la lucrările de cercetare cu submarinul, cât şi în cadrul tehnicii militare.

Conservele din carne


Conservarea cărnii preparate în cutii metalice etanşe şi tratate termic a fost unul din principalele obiecte de atracţie ale Expoziţiei Mondiale de la Viena, din anul 1843. Autoarea invenţiei este rusoaica Nadia Kozhina, a cărei idee s-a bucurat atunci de un mare succes, fiind distinsă cu medalia de aur a expoziţiei. Merită menţionat că în acea vreme medaliile erau într-adevăr din aur curat, iar eliberarea diplomelor era facultativă.

Maşina de spălat vase


Primul brevet pentru o maşină de spălat vase fusese înregistrat de un bărbat, Joe Houghton, dar prototipul n-a funcţionat niciodată, având defecţiuni de concepţie. Prima maşină funcţională a fost brevetată de Josephine Cochrane, din Ohio, SUA (1839-1913), care nu numai că şi-a înregistrat patentele nr 355 şi 139 din 1886, dar a trecut şi la fabricarea maşinilor în serie mică, prin propria ei companie, Garis-Cochrane. Cu toate acestea, maşina fiind greoaie, folosirea ei avea raţiune numai în cazul spălării unui set mare de vase. În primii ani, s-a arătat utilă în restaurante. Ca să ajungă în gospodării, a trebuit să treacă vreo patru decenii.

Telefon mobil de unică folosinţă
Randice-Lisa Altschul este inventatoarea telefonului mobil de unică folosin
ță. În noiembrie 1999, Randi, așa cum era ea cunoscută, a primit o serie de patente pentru primul telefon mobil de unică folosință. Denumit Phone-Card-Phone, dispozitivul are grosimea a trei cărți de credit și este realizat din diverse produse de hârtie reciclată.


Telefonul are un atașament tip hands-free, poate trimite mesaje și poate face un total de 60 de minute de apeluri. După folosirea celor 60 de minute, aparatul poate fi aruncat sau poate fi “reincarcat” cu minute. Potrivit estimărilor de la acea vreme, prețul unui astfel de aparat ar fi fost de 20 de dolari, cu o reducere de 2-3 dolari pentru cei care returnau aparatul în loc să-l arunce la gunoi. Ideea i-a venit, după cum susține autoarea, într-un acces de furie cauzat de lipsa semnalului la telefonul mobil, a fost tentată să-l arunce din mașină, însă a realizat că un mobil costă destul de mult ca să-l arunci fără să te gândești. Randi era de meserie designer de jucării (prima sa invenție a fost jocul “Miami Vice”, inspirat din serialul omonim, iar o altă realizare a ei a fost un joc dedicat împlinirii a 30 de ani de către păpușa Barbie), iar ideea ei a fost pusa in aplicare de către experti care “au crezut în mine”,
după cum recuno
ștea ea într-un interviu.

Ştergător de parbriz


În noiembrie 1903, Mary Anderson a primit patentul pentru un dispozitiv care putea cură
ța zăpada, apa de ploaie și zloata de pe un parbriz, folosind o manetă aflată în interiorul mașinii. În timpul unei vizite la New York, în SUA, Mary a observat că șoferii acelor timpuri erau nevoiți să deschidă ferestrele mașinilor  atunci când ploua, pentru a reuși să vadă drumul. Astfel, ea a conceput un dispozitiv, ca un braț, care să poată fi acționat din mașină, cu ajutorul unui levier.


Ștergătoarele de parbriz au devenit echipament standard pe toate mașinile americane, începand cu anul 1916. O altă femeie este responsabilă pentru primul ștergător automat. Ea se numește Charlotte Bridgwood și, deși invenția sa nu a fost un mare succes, a fost patentată în 1917.

Primul antibiotic antifungic
Rachel Fuller Brown si Elizabeth Lee Hazen au descoperit primul antibiotic antifungic,  nystatin.

f


Medicamentul, patentat în 1957, era folosit pentru a vindeca o sumedenie de infecții fungice cu efecte devastatoare și pentru a contrabalansa efectul medicamentelor antibacteriene. Interesant este că cele două au donat toate veniturile de pe urma invenției lor – peste 13 milioane de dolari – Corporației non-profit pentru studiu academic avansat. Drept recunoaștere a contribuției lor la dezvoltarea medicinei, Rachel și Elizabeth au fost incluse în Hall of Fame-ul Inventatorilor, în 1994.
Poloneza Marie Curie a trăit între anii 1867
și 1934 și a fost preocupată de fizică și chimie. Împreună cu soțul său, Pierre, ea a descoperit două noi elemente radioactive și a studiat razele X pe care acestea le emiteau. Ea a descoperit că proprietățile razelor X erau capabile să distruga tumorile, astfel că până la sfârșitul Primului Război Mondial devenise probabil cea mai celebră femeie din lume. Pentru activitatea sa, Marie Curie a primit Premiul Nobel pentru fizică, în 1901, și pe cel pentru chimie, în 1911.
Marie reu
șea să uimească, înca din copilărie, cu memoria ei fantastică. Ea a învățat să citească, înainte de a împlini patru ani. Din cauza situației financiare a familiei sale, Marie s-a angajat ca guvernantă, la vârsta de 18 ani, ajutându-și sora să-și continue studiile din câștigurile sale. Ulterior, sora sa i-a întors sprijinul, iar Marie a urmat cursurile Universității pariziene Sorbona. Paradoxal, descoperirea a fost cea care a ucis-o. Din cauza repetatelor expuneri la materiale radioactive, ea a murit de leucemie.


Scutece de unică folosinţă


Marion Donovan este inventatoarea scutecelor de unică folosinta. Mamă în perioada baby-boom-ului ce a urmat războiului,  Marion Donovan (1917 – 1998) provine dintr-o familie care avea câteva inven
ții la activ. Nemulțumită de scutecele din material textil, pe care trebuia să le spele după fiecare utilizare, Marion realizează primul ei scutec aparte folosind o perdea de duș. Mai departe, folosind material absorbant de unică folosință, ea a creat primul scutec “modern”, în 1949 .


Cei mici sunt mai curați și datorită invenției lui Marion. Invenția ei a fost considerată prea costisitoare, din punct de vedere al producției industriale, iar acest lucru a făcut-o pe Marion să-și înființeze propria companie. Câțiva ani mai târziu, business-ul ei s-a vândut pentru 1 milion de dolari. 

Maşini de scris electrice

f

Se știe că mașinile de scris electrice au  intrat în utilizarea pe scară largă după al doilea război mondial. Bette Nesmith Graham a inventat unul dintre acele produse de birou cele mai utilizate pe scară largă ale secolului 20. Observând zugravii care decorau ferestrele pentru sărbători și-a dat seama că aceștia nu ștergeau vopseaua așezată greșit, ci acopereau cu un strat alb de corectare. Graham va imita tehnica lor și în loc să recopieze pagini întregi în care s-a strecurat o eroare de dactilografiere, a corectat cu vopsea tempera albă, urmând să rescrie cuvântul corect. Graham a continuat să experimenteze diferite amestecuri de substanțe până când ea a realizat combinația perfectă de corector.Produsul obținut a fost denumit “Paper lichid”, iar în 1958, pe fondul cererii în creștere, Graham aplicat pentru un brevet și o marcă. Liquid Paper Company Graham a cunoscut o creștere spectaculoasă în următorul
deceniu. În 1967, compania a avut propriul sediu cu producție automatizată, iar vânzările au fost de peste un milion de unități pe an. În 1975, Graham și-a mutat operațiunile într-un spațiu de 35.000-mp în Dallas. Ea a vândut compania la Gillette Corporation patru ani mai târziu, cu doar șase luni înainte de moartea sa în 1980.

comentarii

de Il la 23 October 2013 - 18:31

Ce greseala banala! Antibioticul nu poate fi antifungic, ori antibiotic (omoara bacteriile spune si numele)ori antifungic (antimicotic) omoara ciupercile :D

de Il la 23 October 2013 - 20:28

Antibiotic, antifungic. Da sunt solutii cu dublu efect antibiotic, antifungic.Dar virgula ce mult conteaza! In schimb un antibiotic niciodata nu are efect antifungic din contra : daca cineva se tratteaza in timp indelungat cu antibiotice ca efect secundar poate sa inbolnaveasca cu candida (ciuperca)

Lasati un comentariu