70 de ani de la asalturile aeriene pentru eliberarea Careiului

• publicat la: 2 September 2014
70 de ani de la asalturile aeriene pentru eliberarea Careiului

Luni,1 septembrie 2014,s-au împlinit 70 de ani de la luptele aliaţilor pentru eliberarea oraşului Carei de sub dominaţia fascisto-hortystă. Atacurile au constat in raiduri aeriene,cu bombardiere si avioane de vânătoare,pentru slăbirea rezistenţei cotropitorilor şi pregătirea terenului pentru asaltul trupelor de infanterie.

Despre atacul aerian asupra orasului Carei la data de 1 septembrie 1944,profesorul pensionar Mihai Bertieanu a  găsit câteva documente la Arhivele Naţionale,din care vom reda raportul primarului de la acea dată.

Asupra orasului, la 1 septembrie 1944 la ora 11:25, au apărut bombardierele anglo-americane dinspre S-E. Au zburat paralel cu strada Agoston la înălţimea de 200 m spre vest, spre gară.  Unul dintre aparate a trasat parelel cu liniile ferate o dâră de fum şi au zburat apoi spre direcţia vest. Circa 80 de aparate  au venit apoi în 3 rânduri.Aparatele s-au intors dinspre vest si paralel cu liniile ferate au zburat spre direcţia Debrecen la înălţime mare. După câteva minute s-au intors din acea direcţie si au zburat spre directia Satu Mare, deasupra liniilor ferate. Zgomotul lor s-a auzit in permanenţă, dar nu au putut fi văzute.După circa 10 minute s-au reîntors, dar numai un grup de 27 de aparate din care 6 avioane de vânătoare. Bombardarea fabricii de săpun a început la ora 11:45. Bombele au căzut pe linia Budapesta – Sighet în stânga si-n dreapta, circa 200-250 metri . In timpul acesta, in partea de nord,lucrătorii de la calea ferată au fugit în porumbişte unde au fost mitraliaţi 1-2 min. Timpul de survol asupra orasului a fost de 21 de minute, iar bombardarea a tinut câteva secunde. Alarma a sunat cu 30 de minute înainte de aparitia aparatelor si s-a sfârşit după 3 /4 ore. Organele de apărare civilă au fost prezente imediat după plecare aparatelor, pentru salvarea oamenilor. Numărul bombelor aruncare au fost in număr de 98. Cele mai multe erau de 220 kg, iar vreo 10 de aproximativ 500 kg. Toate bombele au produs distrugeri. Lângă Pădurea Nirului au căzut împreună 10 bombe, iar la pădurea Cămin, 4 bombe. La Clara au căzut 2 bombe şi au mitraliat  dar  fără rezultat. Două bombe nu au explodat si au fost indepartate de către genistii orădeni. Bombele au intrat la 3-4 m in sol.

Diametrul craterelor lăsate a fost de 11-20 de metri , iar adâncimea de 3,5-4 metri. Dintre bombele aruncate, circa 24 au făcut pagube, iar  76 % au căzut pe teren liber.

Pagube : la fabrica Ardealul, de săpun si de articole mixte de pe strada G.Pal nr. 15 , 1.754.800 pengo pagubă. Bomba căzută pe teritoriul fabricii Ardealul nu a impiedicat procesul de productie. Au fost distruse : uzina de apă, fabrica de margarină  şi magaziile. Nu au fost incendii. Nu au fost morti sau răniti deoarece muncitorii au fost indepărtati in timpul alarmei. Fabrica a continuat productia paralel cu reconstructia provizorie. Pe strada Gyulai Pal magazia Nyilvanos , clădire cu 3 etaje , fostă proprietate evreiască a suferit un atac in plin. Pagube de 50 de vagoane produse .

Pagube mari la gară : 10 vagoane nefolosibile. Nu au fost morti si răniti. A primit ajutor din partea celor veniti cu trenul si formatiuni militare locale. Au fost distruse clădiri de pe strada Arany Janos 42 , de pe strada Hunyadi 4 si 6 , toate foste proprietati evreiesti şi reteaua electrica.

Sinistrati : 21 familii cu 53 de persoane au fost cazate in case de necesitati.Numărul mortilor : 3 , grav răniti : 4 ( 3 bărbati si o infirmieră germană) , usor răniti : 15.

O bombă de calibru mare a produs un suflu asa de puternic incât un vagon cisternă a fost aruncat pe clădirea poştei din gară”.

În raport nu se face menţiune  despre pagubele suferite la clădirile cu proprietari români obligaţi să ia calea refugiului prin expulzare de către  conducerea  hortystă din Carei instalată în toamna anului 1940. Una din casele bombardate,construită în 1925, a fost situată pe  actuala stradă Nicolae Iorga. Bomba de calibru mare a căzut în mijlocul unei case de pe strada respectivă( rezultând un uriaş crater)  dar a distrus şi celelalte case din jur. Indicii despre toate aceste întâmplări am aflat de la foşti lucrători la căile ferate,din acea perioadă.

comentarii

de Ha0Tyk Gaming la 3 September 2014 - 11:33

Foarte interesant articol, multumesc. :)

de emil la 3 September 2014 - 18:10

S-ar putea ca mențiunea despre fostele proprietăți românești sa nu se fi făcut pentru ca romanii nu mai aveau dreptul de a deține proprietăți in Ardealul ocupat al acelor vremi, acele proprietăți fiind ungarizate, adică preluate de etnici unguri. Domnul Horia Maries ar putea spune mai multe despre trecerea unor proprietăți de la romani la unguri, mai ales ca a povestit deja despre proprietatea comerciantului roman Iosif Negrean.

de natalia la 3 September 2014 - 19:56

sute de romani din Carei au fost expuulzati de primarii unguri in Romania ramasa dupa cedarea Ardealului datorita diktatului de la viana.
au fost tinuti in vagoane de marfa si pe peronul garii zile intregi inainte de expulzare..pe tatal meu l-au dat afara din servici pentru ca nu vorbea ungureste..la intoarcere,casele le-au gasit pradate si distruse..grele si urate vremuri si nu trebuie sa le lasam sa mai vina.

Lasati un comentariu