N-avem secui, dar unii maghiari cer ţinut secuiesc

• publicat la: 28 October 2014
N-avem secui, dar unii maghiari cer ţinut secuiesc

Consiliul Local al oraşului Covasna are astăzi pe ordinea de zi adoptarea unui proiect de hotărâre prin care solicită Guvernului României înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, cu teritoriu, administraţie şi limbă proprii.

Spre deosebire de alte localităţi în care acest tip de hotărâre a trecut “ca prin brânză”, în Covasna, celor care vor să învenineze şi mai mult relaţiile dintre români şi maghiari li s-a pus legea-n faţă. Iată răspunsul clar şi ferm al secretarei Primăriei Covasna, Vasilica Enea.

Totodată, un grup de români covăsneni demontează printr-o interpelare înmânată unui consilier local PNL toate mistificările udemeriste. Redăm integral interpelarea.

Nu dorim să comentăm partea legală sau nelegală a acestui proiect, convinși că această latură legală va fi abordată și argumentată constituțional și instituțional de către factorii îndrituiți, precum și de către d-na secretar, aspecte a normelor de drept cu care nu dorim a ne suprapune și nici irosi timpul d-voastră prețios.

Obiectul interpelării cerut de către noi cetățenii covăsneni se referă la titlul foarte captant și captivant provocator, din titlul Hotărârii și anume ,,Unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din orașul Covasna,, interese legitime pe care oricât le-am căutat nu au putut fi descoperite decât prin art. 2 și 3, din proiectul de Hotărâre care solicită ca să se creeze o regiune administrativă a României, ce să fie denumită generic ținutul secuiesc, un ținut autonom regional, care să cuprindă toate localitățile anexate acestui proiect de hotărâre, și care în mare parte a fost deja adoptat de către toate Consiliile Locale acolo unde politicienii UDMR și/sau PCM/PPMT au avut majoritatea etnică zdrobitoare, drept argument deliberativ normativ unilateral și care pe viitor să beneficieze de suportul legal de înființare a acestei regiuni autonome ce se poate realiza printr-un referendum local.

Expunerea de motive a încercat să aducă argumentele necesare a acestei acțiuni duale, care face referire la interesele legitime ale locuitorilor din orașul Covasna, dar în fapt urmărește de JURE crearea artificială a unui ținut și autonomia acestuia, pe care Noi cetățenii covăsneni l-am considera de-a dreptul comic, dacă nu ar fi tragic.

Dualismul nesincer al titlului se completează cu sintagma ,,ținut secuiesc,, ce la fel nu are nici o acoperire fundamentală istorică și nici nu corespunde realitățiilor demografice etnice actuale și care exclude iminamente, la nivel simbolic, aproape 40% din totalul populației actuale a județelor Covasna, Harghita și Mureș, și care se dorește un demers absolut politic de sorginte revizionistă, prin care se urmărește legitimarea artificială și falsă a unei entități administrativ-teritoriale ce se dorește a avea un statut de autonomie teritorială exclusiv pe criteriu etnic știut fiind faptul că Ungaria, ca semnatară a tratatului politic bilateral de buna vecinatate din 1996, conform art 15 și anexei la tratat, nu dă dreptul Ungariei să ceară României să adopte măsuri care să implice autonomia teritorială pe criteriu etnic sau drepturi colective pentru minorități, iar Ungaria a acceptat acest lucru prin textul tratatului.

În susținerea noastră, apelăm la istoricul maghiar Andrea Varga, care afirmă: In ziua de azi, când vorbim despre autonomie, ne referim la altceva fată de ce însemna acum cateva sute de ani. Ei (n.r. Secuii) au avut un statut aparte, dar atunci era ceva militaresc.

Dar ținut secuiesc așa cum se vrea astazi, nu a fost niciodata vorba. A fost o autonomie secuiasca în cadrul Voievodatului Transilvaniei sau Regatului Transilvaniei în Evul Mediu pronind de la rolul lor militar. Ei au beneficiat de autonomie datorită rolului lor ca avangardă a armatei maghiare. Autonomia a fost legată întotdeauna de aceste slujbe militare, de nimic altceva“,

Examinând situaţia statistică actuală, se constată că, în centralizarea datelor recensământului din anii 2002, s-au declarat secui un număr de 532 de persoane, iar în anul 2011, putem ușor constata, că nu există rubrică în care să figureze populaţie de etnie secuiască între locuitorii celor trei judeţe!.

Pe cale de consecință este de neînţeles pe ce se bazează lansarea cererii unui proiect de Hotărâre de autonomie a ţinutului secuiesc, dacă nu există secui?. Cine și ce vă recomandă?. Care este viabilitatea și validitatea acestui demers segregaționist etnic și teritorial autonomist?

Prin urmare, reiese și putem constata oficial, că n-avem secui, dar cerem autonomie pentru secui!. Cum se justifică această cerere invocată de consilierii UDMR în sprijinul secuilor, dar care secui lipsesc cu desăvârșire?…continuare  pe cotidianul.ro

comentarii

de PROAUTONOMIST la 29 October 2014 - 00:06

din nou sunteti destepti…saracii de voi…

Lasati un comentariu