V V„P”

• publicat la: 12 November 2014
V V„P”

Pentru noi între vizita lui Mircea Geoană, din 2009, la Sorin Ovidiu Vântu, şi demiterea mascată a lui Titus Corlăţean există o oarecare similitudine, spunem oarecare, pentru că despre ce s-a produsîn 2009 se ştie cu subiect şi predicat în timp ce despre evenimentele 2014 aflate în derulare avem doar oarecari certitudini.

Să ne facem înţeleşi: Victoria, la mustaţă din 2009, a lui Traian Băsescu a creeat prejudecata că diaspora română  ar fi fost cea care a pus frişca pe tort. Prevenitor Staful, omului certat cu legea (vezi furtul ordinar titrat plagiat; vezi atacul la statul de drept –lovitura de stat; protocolul cu M. Dogaru; promisiunile puşcăriabilului „Constantin Niculescu din Piteşti”; blocarea încălcătorilor de lege din parlament de a fi deferiţi justiţiei, ne referim la Vlad Cosma; la Ecaterina Andronescu; la Miky Şpagă; Ioan Popa; şi lista ar putea continua) a hotărât să taie elanul „neaveniţilor” din diasporă, întru a nu repeta întâmplarea mai veche, să-i înveţe să nu mai „fure(!?)”, drept care a organizat sabotajul electoral din 2 noiembrie 2014, împiedecându-i să ajungă în faţa urnelor.

Numai că mulţimile blânde de  după decembrie 1989, au înţeles, pentru prima dată, nu numai că sunt manipulate cât faptul că pe eroica lor răbdare se prepară actele de degradare a ordinii de drept, că exerciţiul electoral al anului 2014 nu este nimic altceva decât un act preparator pentru o nouă istorie întunecată: punerea căluşului în gura justiţiei, şi slobozenia la înavuţiri prin sugativarea bunului public, prin haidamacii din „banda” PSD-istă. Aşa se face că prin manifestaţiile de la Paris; Londra; Munchen; Stutgard; Madrid; şi din alte puncte calde  ale globului, s-a făcut publică murdăria pusă la cale de către  deţinătorii puterii de la Bucureşti, cei ce intenţionează să aşeze pe harta Europei o entitate fie a suferinţei fără margini, fie a afilierii la statusul politic oriental, a se înţelege Rusia şi China.

Strigătul diasporei n-a rămas neauzit de românii dintre fruntariile, încă înroşite, ale spaţiului naţional. Au luat aminte la strigătul purtătorilor „barometrului” de conştiinţă naţională, a românilor de pretutindeni, de strigătul de alarmă a Preşedintelui României, cei cărora este imposibil a li se spăla creierii prin imunda politică roşie pusă la cale de Ponta şi ai săi, care realizând proporţiile dezastrului  ce se pune la cale, au avertizat la Timişoara, la Cluj, la Iaşi, la Braşov, la Bucureşti şi în alte centre urbane, că entitatea numită popor nu este o mulţime cufundată în nesimţire şi că are puterea sancţionatoare faţă de răul ce se pune la cale şi că îl sancţionează.

Dacă atunci când a fost prins cu mâna în traista altora,Victor Viorel Ponta a pus la cale măsuri de acoperirea murdăriei, prin desfiinţarea  organismelor abilitate să supravegheze ordinea în privinţa apărării creaţiei spirituale, prin haidamacul Liviu Pop, pe atunci ministru la educaţie, persoană abstrasă din gloata noului sindicalism prăduitor instalat după decembriele sfânt, organisme ce au mânjit demnitatea naţională prin mineriade şi prin oştile miniere pornite întru instalarea „ordinii” la Bucureşti –a se reaminti lupta de la Stoieneşti şi nu în ultimul rând inculparea şi aruncarea după gratii a colaboratorului întru crimă a lui Ion Iliescu, nimeni altul decât Miron Cozma-.

De data aceasta V.V.P. n-a mai avut intuiţia autoconservării întru mizerie banditească şi a cedat. L-a obligat pe Titus Corlăţean să primească şutul în cur, nu numai fără crâcnete cât şi cu mulţumiri. A fost să fie un 10 noiembrie în care haidamacul din fruntea Ministerului de Externe să-şi semneze aşa zisa demisie, respectiv actul de faţadă al măsurii reale de demitere din funcţie. Am spus că fostul, de acum, ministruar fi plecat fără crâcnete, dar îmi asigur Cititorul că nu şi fără a-l băga şi scoate pe Victor Viorel Ponta în şi din origini, din moment ce actele de sabotaj ale românilor de peste hotare materializate prin mizeriile din 2 noiembrie 2014, au fost acte strategice al stafului de campanie, pe care el a fost obligat să le materializeze.

Ei bine această neaşteptată recunoaştere a modului cinic în care se fac jocurile cu naţiunea nu este posibil a rămâne fără urmări, şi de aici similitudinea cu întâmplarea „Prostănacului” din 2009, cel ce s-a fript cu vizita la unul din monştrii ce opera în ţară pe spatele şi buzunarele românilor, Sorin Ovidiu Vântu, pentru că au avut ochi de văzut şi judecată limpede de decelare a ceea ce se întâmplă în spatele poveştilor cu cântec. Ei bine imundul act de sabotare a dreptului de vot al  românilor de peste hotare, a fost o mişcare ce a bătut puternic în capacitatea de analiză a românilor atât a celor de peste hotare cât şi a celor dintre fruntarii care prin răbufnirile din 2 noiembrie,în exterior, şi 8 noiembrie al aceleiaşi luni în marile oraşe ale ţării, au probat nu numai că sunt o unică şi indestructibilă entitate naţională, cât, şi că, formează o indestructibilă echipă întru simţire şi solidaritate.

Având în vedere începând cu 10 noiembrie 2014 recunoaşterea actului criminal scenarizat şi dus la capăt de către administraţia PSD-istă, românilor le este dat să confere replica, iar aceasta este posibil a se produce în 16 noiembrie 2014 la urne. Autorul rândurilor de faţă este încredinţat că cele patruzeci şi…, de procente ale lui V.V.P. strânse în exerciţiul din 2 noiembrie vor avea de suferit, şi astfel precum în jocul din exerciţiul electoral 2009 şi cel din 16 noiembrie curent va aduce o briză, încât posibil, călduţă dreptei româneşti.

Notă : Autorul rândurilor de faţă a aşezat între ghilimele *„P”-ul *din titlu pentru a permite cititorilor, cât de cât „şăgalnici” să-i atribuie după inspiraţie un patronimic, lui Victor Viorel, după capacitatea lor dea fi sancţionatori.

 

Tiberiu Vanca

Lasati un comentariu