Pagina principala / Cultura Invatamant / Mihai Eminescu şi scriitorii sătmăreni

Mihai Eminescu şi scriitorii sătmăreni

Luni, 12 ianuarie 2015, de la ora 12,00, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Satu Mare, Primăria şi Consiliul Local Carei şi Direcţia de Cultură şi Sport Carei  au organizat la Carei   ” ZIUA CULTURII NAŢIONALE  165 – M. Eminescu (1850-2015)” .

Au luat parte la eveniment prof.univ.dr. Mircea Popa din Cluj -Napoca, prof.dr. Alexandru Zotta, bibliotecarul dr.Viorel Câmpean, poetul Ioan Nistor, dr.Kiss Imola,primarul Kovacs Eugen, iar moderator a fost George Vulturescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Satu Mare.

Au fost susţinute prelegeri despre activitatea unor scriitori sătmăreni din zona  Careiului şi a fost prezentat un scurt  moment artistic. Au asistat un număr de 27 de persoane dintre care am remarcat personalul Bibliotecii Municipale, al Casei de Cultură, al presei judeţene şi al câtorva sătmăreni: profesorul Gheorghe Şanta, Ionică Sălăjan, nepotul eroului Virgil Sălăjan din Hotoan, Voicu Şichet, editor al  revistei  „Eroii Neamului”  şi  nu în ultimul rând  protopopul greoc-catolic Radu Filip,vicar foraneu.

După salutul adresat invitaţilor de Bogdan Georgescu, directorul Direcţiei de Cultură Carei, a adresat câteva cuvinte asistenţei primarul Kovacs. Conţinutul acestuia va face obiectul unui articol separat  pentru  a-i acorda importanţa cuvenită.

,,Vă mulţumim că ne-aţi primit’’ a fost salutul de întâmpinare al moderatorului care a apreciat segmentul cultural  foarte puternic din zona Careiului.  Am aflat  apoi că invitaţia de a organiza acest eveniment a aparţinut primarului …” care încearcă să dea o notă de seriozitate  laturii culturale…şi a trimis către noi o invitaţie de a veni la Carei…”

Potrivit celor afirmate de moderator, există intenţia de a pregăti o lucrare despre personalităţile din zona Careiului, dintre care au fost amintiţi Gheorghe Bulgăr, Gheorghe  Glodeanu şi „Vasile Patcaşiu”  ,acesta  fiind legat de Portiţa şi nu de Hotoan unde a slujit ca preot timp de 60 de ani.

Acelaşi vorbitor a afirmat că au  fost unele reacţii antieminesciene ale preoţilor greco-catolici vizavi de unele versuri, două astfel de cazuri fiind la Satu Mare, fără însă a oferi detalii legate de aceste precizări.

Deosebit de bine documentată şi interesantă a fost  prezentarea  domnului prof.univ.dr. Mircea Popa din Cluj Napoca. Domnia sa a dorit ca la ceas  aniversar  să aducă  un omagiu  poetului nostru naţional, Mihai Eminescu  şi culturii noastre naţionale ,, ce trebuie să stea în atenţia noastră mereu. Ce inseamnă azi Eminescu pentru noi? Este geniul nostru naţional. A revoluţionat poezia românească  şi este cel care, asemeni lui Moise a despicat gândirea poetică şi a dat moştenire creaţii de o valoare artistică nemăsurată….Ştiu că Eminescu i-a iubit în mod special pe ardeleni datorită dascălului său Aron Pumnul. Ardealul a fost un focar naţional de cultură, a insuflat credinţa în unitatea naţională înfăptuită mai apoi la Blaj….”

Informaţii  interesante şi prea puţin cunoscute publicului larg au fost aduse la cunoştinţa doar  celor prezenţi, careienii neavând posibilitatea să asiste din cauza  alegerii  unei ore  total nepotrivite  pentru  o asemenea  manifestare.

,,Dascălul Aron Pumnul a fost mai mult decât un dascăl pentru Eminescu. Aron Pumnul a avut un fiu, pe Ioan care a decedat de tânăr,  iar în 1858 l-a înfiat pe Mihai Eminescu, potrivit celor înscrise în registrul bisericii ortodoxe….la moartea lui Aron Pumnul, Eminescu s-a dus la Blaj încercând să devină elev la liceul care va purta numele renumitului dascăl…de fapt Aron Pumnul a fost la origini ardelean, el este cel care a scris Proclamaţia de la Islaz din 1848 …în perioada următoare s-a retras la Cernăuţi, unde îl  are ca elev  pe Eminescu….”

 Profesorul Mircea Popa ne-a introdus în atmosfera vremii eminesciene, trecând succint în revistă toate perioadele din viaţa poetului nepereche, nu fără a  face  referiri şi la poezia lui Dimitrie Sfura.

Au fost  dezbătute de către invitaţi aspecte din opera lui  Dimitrie Sfura (poet, n. în Vezendiu; 1833-1858), George Marchiş – Marchişiu (protopop de Carei, 1836-1884), Ioan Silviu Sălăgeanu (n. 1836, loc. Irina – m. 1896, Vezendiu), profesor- preot- publicist  Vasile Patcaşiu (n. în Portiţa; 1844-1932, preot în Hotoan), Gheorghe Bulgăr (eminescolog, n. în Sanislău, 1920- 2002), Fenyi Istvan (poet, traducător – n. în Căpleni, 1919 – m. Carei, 1994), Gheorghe Glodeanu (critic literar, n. la Carei, 1957).

La intrare în sala de dezbateri a fost amenajată o expoziţie de carte.

Manifestarea s-a încheiat cu un recital de poezie oferit de actorul Adrian Ştefănuţi. Acesta a recitat “ Mai turnaţi-mi…” de Dimitrie Sfura, ,,O catedră Eminescu’’ de George Vulturescu şi ,,Din străinătate…’’ , apoi Patricia Borbely a cântat ,,O, rămâi’’, acompaniată de taraful Crenguţa, condus de prof. Vlad Paşca.

Pe parcursul manifestării de la Carei nu a fost făcuta nici o referire la lucrarea lansată  la Carei cu ocazia Zilei Culturi Naţionale din 2014 şi anume ,,Tezaur spiritual şi cultural careian’’, un dicţionar bibliografic cu personalităţi culturale careiene, în care sunt cuprinse  mai multe personalităţi culturale marcante ale locului.

Personalităţi de talia prof.univ.dr.Ioan Chindriş,directorul Bibliotecii Academiei Române sau a prelatului papal Ludovic vida,in calitatea sa de redactor responsabil la gazeta cultural-informativă „Neamul nostru” ,care a infiintat si prima librarie si tipografie românească din Careii Mari ( alături de un grup de personalităţi locale din care nu lipsesc prof.Augustin Ossian,notarul Emil Coconeţi,prof.pr.Ioan Cheri,dir.Gheorghe Pteancu,prof.Leontin Ghergariu)  nu au fost pomenite în contextul în care au fost făcute referiri şi la alte figuri importante din sfera culturală careiană fără a avera tangenţă cu opera eminesciană. Să nu uităm nici de Dumitru Şimea,profesorul care a înfiinţat corul liceului „Vasile Lucaciu”  şi unde a avut loc prima audiţie a Doinei lui Lucaciu.

Potrivit celor afirmate de moderatorul George Vulturescu,Vasile Lucaciu ar fi fost una dintre personalitatile satmarene ce se presupune că ar fi avut întâlniri cu Mihai Eminescu. Deosebit de reprezentativ  pentru învăţământul careian a fost liceul „Vasile Lucaciu” ,absolvenţii acestuia fiind şi la ora actuală nume de referinţă pe plan naţional şi chiar internaţional în domeniile în care au activat.

 redactia

 

comentarii