Pagina principala / Eveniment / Ziua Academiei Române. Academicieni legaţi de Carei

Ziua Academiei Române. Academicieni legaţi de Carei

La 1 aprilie 1866, a fost înființată ”Societatea Literară Română”, care și-a început activitatea în anul următor, sub numele de ”Societatea Academică Română”. La 29 martie 1879, prin înalt decret, Societatea Academică Română a fost declarată institut național, sub numele de Academia Română, potrivit site-ului oficial al instituției, www.academiaromana.ro.

Academia a fost încă de la început concepută ca o instituție națională, lucru exprimat prin componența ei — ”membri aleși din toate provinciile românești: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia” — cât și prin programul anunțat.

Scopul ei a fost elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, începerea și realizarea unui dicționar român.

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj, miercuri, 3 aprilie 2015, cu ocazia aniversării a 149 ani de la înființarea Academiei Române, prin care felicită instituția pentru activitatea depusă, informează Administrația Prezidențială.

„Cu prilejul aniversării a 149 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, îmi face o deosebită plăcere să vă felicit. Vă urez să aveţi parte, ca instituţie etalon a culturii şi ştiinţei române, de rezultate pe măsura eforturilor şi aşteptărilor dumneavoastră. Academia Română s-a născut din năzuinţa de emancipare naţională a generaţiei Revoluţiei de la 1848. La puțină vreme de la înființare, Academia Română a devenit, grație modelului instituţional european adoptat de părinţii săi fondatori, unul dintre simbolurile statalităţii României moderne”, a transmis Iohannis.

Șeful statului a ținut să precizeze că în ultimii 25 de ani, în care Academia a revenit la făgaşurile sale fundamentale, au marcat o deschidere spre colaborări internaţionale fără precedent. În aceste condiții, recunoasterea mondială a Academiei ”face cinste naţiunii noastre şi serveşte dialogului global al civilizaţiilor”, a transmis Iohannis.

Dintre primii membri ai Academiei Române, se pot  enumera personalități importante ale vieții culturale și naționale din întreg spațiul românesc: Iosif Hodoș din Marmaureș; Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania; Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat; Alexandru Hurmuzachi din Bucovina; Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și Constantin A. Rosetti din Muntenia.

La 1 august 1867, Societatea Literară Română își deschide lucrările în casa banului C. Gr. Ghica, de la intrarea în grădina Cișmigiu, iar la 24 august același an se aprobă Statutul Societății Literare Române, prin care aceasta se transformă în Societatea Academică Română. Cu acest prilej, Timotei Cipariu sublinia: ”Pentru eliberarea limbei naționale va îngriji mai cu distincțiune decât altele chiar această Societate Literară. Ea va îngriji ca limba română să scape de tot jugul despotismului sub cari de secoli a gemut. Ea va îngriji pentru conservarea limbii românești, din toate provinciile locuite de români. Ea îi va reda forma curat națională română pentru ca să figureze cu toată demnitatea între și lângă surorile ei de origine latină”.

La 29 martie 1879, prin înalt decret, Academia Română era declarată institut național și avea următoarele trei secții: 1. Secțiunea literară: literatură, artă, filologie și filosofie; 2. Secțiunea istorică: istorie, geografie și științe sociale; 3. Secțiunea științifică: științe teoretice și aplicate.

Ca instituție națională, Academia Română a împlinit, în plan cultural și științific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. Acest lucru a fost subliniat și la sesiunea jubiliară din 1919: ”În lupta sfântă pentru unirea tuturor românilor, Academia Română și-a avut partea ei importantă pe teren cultural (…), a reunit în cercul restrâns al viitoarei Academii bărbați luminați din toate ținuturile românești și astfel România Mare de azi își găsea de o jumătate de secol patria comună sub acoperișul tânărului așezământ”.

În cei peste 130 de ani de existență, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ș.a.), ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.

Academia Română are un număr de 14 secții, 3 filiale în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și 69 de institute și centre de cercetare științifică pe diverse domenii. Pe lângă acestea, se numără și Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înființată în 1938), Fundația Familliei ”Menachem H. Elias” (înființată în 1925), Fundația Națională pentru Știință și Artă (înființată în ianuarie 1998), Fundația ”Patrimoniu” (înființată în 2005), precum și revista ”Academica” (înființată în oct. 1990).

Între 16 ianuarie 1998-aprilie 2006, Academia Română a fost condusă de istoricul literar Eugen Simion, membru titular al acestui for din 1992, din 5 aprilie 2006 până la 8 aprilie 2014 președinte al Academiei Române a fost Ionel Haiduc, membru titular al Academiei Române din 18 decembrie 1991, doctor în științe chimice (1964), care condusese Filiala Cluj-Napoca a acestui înalt for (din 1965), iar din 8 aprilie 2014, Academia Română este condusă de președintele Ionel Valentin Vlad, membru titular din 7 iulie 2009 și vicepreședinte al Academiei Române în perioada 27 aprilie 2010-8 aprilie 2014.

Dintre personalităţile locale care au fost membrii ai Academiei Române îi menţionăm pe prof.univ. Gheoghe Chiş (1913- 1981), absolvent al liceului careian Vasile Lucaciu, decan al Facultăţii de Matematică-Mecanică din Cluj Napoca si director al Observatorului Astronomic clujean, pe Prof. univ.dr.doc. Ioan Chindriş , alt absolvent renumit al liceului careian Vasile Lucaciu, care  este în prezent directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj Napoca.

Sculptorul Gheza Vida, părintele Monumentului Ostaşului Român din Carei a fost membru corespondent al Academiri Române iar ginerele său, acad. Marius Porumb, este membru cu drepturi depline. Academicianul Marius Porumb, alături de artistul plastic Zoe Vida Porumb, fiica lui Gheza Vida, sunt  membrii de onoare ai Despărţământului ASTRA Carei.

Cu ocazia Zilei de 25 octombrie, la 70 de ani de la eliberarea ultimei palme de pământ românesc de la Carei, o delegatie a  Academiei Române, formată din presedintele Filialei Transilvania, acad.Emil Burzo si acad. Marius Porumb, au participat la festivităţile de la Monumentului Ostaşului Român, la invitatia Despărţământului ASTRA Carei. Acestia  au depus o coroană de flori  iar cu o zi inainte s-au deplasat la cimitirele eroilor din Marna, Ianculesti si Carei pentru a depune si acolo coroane de flori. Un gest nobil, prin care au dorit să aducă un omagiu tuturor eroilor căzuti la datorie  şi salvarea memoriei acestora.

redacţia