Despărţământul ASTRA Carei la cea de-a 110-a Adunare Generală a ASTRA

• publicat la: 12 octombrie 2015
Despărţământul ASTRA Carei la cea de-a 110-a  Adunare Generală a ASTRA

Vineri, 9 octombrie 2015, a avut loc deschiderea festivă a celei de-a 110-a Adunări Generale a Asociaţiunii ASTRA, în sala de sport a Liceului „Horia, Cloşca şi Crişan” din Abrud. Din partea Despărţământului ASTRA Carei au participat  ing.Daniela Ciută, preşedinte, şi  prof.dr.ing. Ioan Ardelean, membru în comitetul director.

Lucrările adunării generale au ţinut timp de 3 zile şi au cuprins  sesiuni de comunicări, depuneri de coroane şi vizitări de  obiective istorice din Câmpeni şi a Complexului Memorial „Avram Iancu”, dezveliri de plăci comemorative, vernisaj de  expoziţie de artă populară şi minerit, lansări de carte, şedinţe de ordin administrativ.

Locul de întâlnire din acest an nu a fost ales la întâmplare, deoarece se împlinesc 150 de ani de la Adunarea Generală desfăşurată la Abrud în anul 1865, una dintre primele adunări generale a acestei asociațiuni înființată în toamna anului 1861 la Sibiu, în scopul ”de a contribui la înaintarea literaturii române şi a culturii poporale,  de a concentra puterile cele risipite ale singuraticilor şi lumina culturei – ca un bun comun al tuturor – să  se reverse peste toţi fiii poporului român”.

Invitaţii speciali au fost  întâmpinaţi de ing.Nicolae Simina, primarul oraşului Abrud, prof. Mariana Motora, preşedinte al Despărţământului ASTRA Abrud – Câmpeni şi prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele ASTREI.

Au onorat cu prezenta, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei, Claudiu Lucian POP, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore   a Bisericii Greco-Catolice, acad.Ionel Vlad, presedintele Academiei Române, acad.Emil Burzo, preşedintele filialei Transilvania  Cluj, Ion Dumitrel, preşedintele CJ Alba, prof. univ. dr.Daniel Breaz, rectorul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, ec.Maria Precup, primar Reghin, ing.Silviu Ponoran, primar Zlatna, precum şi Mihail Silistranu reprezentant al Guvernului Republicii Moldova.

În cursul zilei de vineri au avut loc depunerile de coroane şi vizitarea obiectivelor istorice. Lucrările Adunării Generale au debutat sâmbătă dimineaţa cu intonarea imnului de stat şi al imnului ASTRA. Au fost constituite  două comisii, una de redactare a Procesului Verbal şi una de redactare a propunerilor lansate pe parcursul celor 2 zile de activităţi.  Din comisia de redactare a propunerilor şi intocmirea recenziei finale a făcut parte şi preşedinta ASTRA Carei, Daniela Ciută.

În calitate de gazdă, prof. Maria Ana Motora , preşedinte al Despărţământului ASTRA Abrud – Câmpeni a adresat cuvântul de bun venit celor prezenţi, după care preşedintele prof. Dumitru Acu a  preluat conducerea lucrărilor  Adunării Generale.

Au fost citite mesajele sosite din partea Administraţiei Prezidenţiale, a Guvernului , a Mitropolitului Laurenţiu al Ardealului.

Primarul Simina Nicolae a făcut  o scurtă radiografie a vieţii moţilor din zona Abrud-Câmpeni din ultimii 50 de ani şi a lansat un apel către guvernanţi de a permite doar societăţilor naţionale exploatarea importantelor resurse naturale româneşti.

după lovitura cruntă aplicată mineritului  din 1990 încoace, populaţia noastră a scăzut şi am fost nevoiţi să ne regândim modalităţile de existenţă…. Trebuie să  gândim strategii pentru această zonă, avem multe resurse minerale şi nu e bine să vină străinii să le exploateze. Putem accesa şi noi fonduri pentru a folosi energiile verzi, putem face front comun pentru a ridica zona aceasta din punct de vedere economic….

A rostit o alocuţiune şi Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei….,,e un privilegiu pentru noi toţi să ne aflăm aici, în Ţara Moţilor,, un ţinut binecuvântat de Dumnezeu cu numeroase bogăţii…Aceşti munţi şi codrii, au apărat  moţii de-a lungul istoriei zbuciumate…În ţinutul acesta mirific, istoria e scrisă şi în roca munţilor, dar şi în sufletul oamenilor. ASTRA a întemeiat aici şcoli pentru adulţi, a înfiinţat biblioteci, a fost o academie populară a românilor, stimulând activităţtile culturale, contribuind la păstrarea tradiţiilor străvechi. ASTRA s-a născut la umbra bisericii de la care primeşte pildă de a contribui la modelarea conştiinţei naţionale,inspirând tăria de caracter a acestui popor….un popor care îşi uită înaintaşii îşi taie rădăcinile existenţei..

IPS Irineu a făcut o scurtă  scanare a  actualei societăţi şi a valorilor la care se  raportează tinerii, precizând că războaiele  se duc în ziua de azi în plan economic şi spiritual şi duc la şubrezirea unităţii familiei creştine, celula societăţii.

Îndemnul a fost de a ne comporta ca români destoinici şi creştini adevăraţi.

Alese cuvinte au rostit şi  Claudiu Lucian Pop, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore   a Bisericii Greco-Catolice.

,,…percepem ca fiind providenţial şi profetic în întemeierea Asociațiunii ASTRA, rolul însemnat pe care l-au avut doi mari Părinţi ai Bisericilor Ortodoxă şi Greco-Catolică – Andrei Şaguna şi Alexandru Sterca Şuluţiu. Încă o dovadă, că pe tărâmul culturii și al cunoaşterii, cele două Biserici nu pot să nu se recunoască a fi Surori, și prin care se vădeşte cum credința şi cultura țării noastre pot să viețuiască împreună, și pot să aducă roade bogate sub inspirația valorilor perene ale Evangheliei, pentru desăvârşirea binelui comun”.

 Acad. Ionel Vlad, preşedintele Academiei Române, a  oferit celor prezenţi  alese cuvinte  cu înaltă încărcătură emoţională, dar şi deosebit de importante  informaţii legate atât de neamul nostru românesc, cât şi de modalităţi de consolidare a activităţii de cercetare din România.

,,…Aceşti munţi  au ocrotit mereu românii care s-au refugiat aici din calea cotropitorilor. Aici e  zona din România cu o structură genetică UNICĂ de  mii de ani, după cum afirma la o conferinţă de presă pe teme genetice, la Ateneul Român un cercetător din Hamburg. Acesta a studiat îndelung această zonă, pe perioadă îndelungată de timp, înainte de a trage această concluzie. Numai în zona Maramureşului mai este ceva asemănător.

În ce priveşte activitatea de cercetare, unde angajaţii  sunt cel mai slab  retribuiţi, preşedintele Academiei Române a menţionat cu bucurie că în urma negocierilor purtate la Ministerul Muncii, salariile cercetătorilor se vor mări cu 300% pentru a încuraja rămânerea lor în ţară…

Acad.Ionel Vlad a lansat un apel către astrişti de a se implica cât mai mult în activităţi culturale, în educarea tinerei generaţii, făcând referire la una din lucrările acad.Solomon, la regii României sau la perioada interbelică, cunoscută ca fiind cea mai prosperă  pentru ţară din toate punctele de vedere, ceea ce a dus la situarea României pe locul 7 în Europa.

Despre Şcoala românească în sec.XIX în judeţul Alba, a vorbit acad.Emil Burzo, domnia sa oferind statistici deosebit de amănunţite din perioada respectivă.

Din partea Guvernului Moldovei a vorbit Mihail Silistranu, iar din partea Societăţii Cultural Patriotice ,,Avram Iancu’’, preşedintele  Victor Bercea.

Au mai rostit alocuţiuni, rectorul Daniel Breaz, primarul Maria Precup, primarul Silviu Ponoran şi Gheorghe Filip din Miercurea Ciuc.

În cursul după amiezii de sâmbătă, au fost susţinute sesiuni de comunicări pe secţiuni, iar seara a fost rezervată acţiunilor artistice susţinute de moţii din Abrud. Tinere tulnicărese şi tineri taragotişti, alături de solişti vocali au asigurat voia bună pe tot parcursul serii.

În sala de sport a liceului ,,Horea Cloşca şi Crişan’’, care a găzduit lucrările Adunării Generale ASTRA, cei prezenţi au avut posibilitatea să admire o frumoasă expoziţie cu obiecte tradiţionale moţeşti, realizate de meşteri populari din toate timpurile. Eforturile depuse de directorul liceului, prof.Mariana Tanţoş, pentru asigurarea climatului propice desfăşurării unei manifestări de asemenea anvergură, au fost apreciate de toţi participanţii.

Ziua de duminică a  debutat  cu „Şedinţa de închidere a Adunării Generale” , unde reprezentanţii despărţămintelor din ţară au semnalat atât problemele cu care se confruntă, cât şi realizările lor, dar şi propunerile pentru întărirea  ASTRA.

Preşedintele Despărţământului ASTRA Carei a semnalat necesitatea revenirii la manualele  de studiu a Istoriei românilor şi a României, dar şi a Limbii şi literaturii Române. Daniela Ciută a transmis şi mesajul preşedintelui  Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Doru Dinu Glăvan care şi-a exprimat disponibilitatea în  promovarea activităţilor culturale astriste, în mediatizarea acestora.

Au urmat lansări de cărţi: prof. Viorel Chira,  „Activitatea Asociaţiunii Transilvane  pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român în zona Munţilor Apuseni-Despărţământul Abrud”, Luminiţa Cornea,  „Asociaţiunea ASTRA întru iubire de suflet ro­mânesc”, Vasile Rusu, „Un sibian din Sălaj”, dar şi de re­viste astriste. Cele trei zile s-au  încheiat  printr-o ex­cursie la Detunata şi cu dezvăluiri de plăci comemorative în oraşul Abrud şi Detunata.

În urmă cu 150 de ani, avea loc prima Adunare Generală a ASTRA ţinută la Abrud, ce avea  să rămână în conștiința participanţilor și a comunității prin acțiunea din ziua de 29 august când cei prezenți s-au deplasat la Bucium pentru a vedea Detunatele. Aici au fost întâmpinați cu bucate tradiţionale, cu muzică şi cu jocuri naţionale. S-a cântat ”Deşteaptă-te, române”.  Evenimentul a fost însemnat, pentru aducere aminte, la baza coloanei de buzalt a acestui unic moment natural.

În semn de respect pentru  înaintaşi, la cea de-a 110 Adunare Generală a ASTRA,  participantii s-au deplasat  la Detunata pentru a dezveli placa care marchează  acest eveniment.

Până la Bucium deplasarea s-a făcut  cu autocarul iar de acolo, primarul Cornel Napău a pus la dispoziţie mai multe maşini de teren pentru a se putea ajunge la Detunata.

La Bucium a fost vizitat Muzeul Etnografic din şcoala înfiinţată de către Gheorghe Şincai. Expoziția  cuprinde piese vechi de îmbrăcăminte tradiţională, documente vechi precum un registru de evidență a nașterilor, căsătoriilor și deceselor datând din 1811, cărți de rugăciune, un articol cu fotografie în care apare învățătorul Ion-Pop Reteganul alături de elevii săi din Bucium Șasa dar şi o Diplomă de Recunoştinţă acordată unui astrist buciuman pe care apare semnătura preşedintelui ASTRA din 1905, Iosif Sterca Şuluţiu şi a secretarului Cornel Diaconovici.

La poalele Detunatei, pe un picior de stâncă, a fost dezvelită placa care atestă că ASTRA dăinuie încă, aflându-se la cea de-a 10 Adunare Generală. Placa a fost sfinţită de preotul satului iar preşedintele ASTRA, prof.Dumitru Acu a rostit o alocuţiune iar 2 profesoare din sat au relatat  despre  legenda Păsării măiestre. Se spune că Pasărea Măiastră a poposit în Poiana Negrilesei pentru a anunta sărbătorile anului. Zărind-o, câţiva ciobani au hotărât să o prindă  pentru a-si împodobi pălăriile lor cu penele colorate ale păsării, dar când s-au apropiat ea, acesta le-a vorbit pe graiul oamenilor si i-a rugat să o cruţe, promitându-le că va umple poienile cu penele ei in fiecare an. Acestia i-au dat drumul si pasărea a zburat, scuturându-se in zbor de pene, astfel încât de atunci si până în zilele noastre, poienile din jurul buciumenilor sunt pline de încântătoarele narcise.

Lucrările celei de-a 110-a Adunări Generale a ASTRA  au adunat la Abrud  200 de participanţi din toate colţurile ţării şi ale Basarabiei. Amplul şi frumosul eveniment nu ar fi putut  avea loc fără sprijinul necondiţionat al Primăriei Abrud, al Consiliului judeţean Alba, al Bibliotecii Lucian Blaga şi al instituţiilor locale care s-au mobilizat exemplar. Un model de cooperare între instituţiile judeţene şi locale a permis ca cea mai longevivă asociaţiune culturală românească să îşi continue activitatea în plan cultural şi spiritual, alături de cele două biserici româneşti.

redactia

comentarii

de ioan ciarnău la 12 octombrie 2015 - 16:41

Am urmărit cu interes şi satisfacţie lucrările celei de a 110-a Adunări Generale a Asociaţiunii ASTRA, care s-au desfăşurat între 9 – 11 octombrie 2015 la Abrud. Adunarea de la Abrud nu este doar o întrunire pragmatică, ci o veritabilă manifestare plenară în folosul conservării şi promovării literaturii noastre naţionale. Mergând pe acest drum, deschis de înaintaşii noştrii, contribuim efectiv la nemurirea limbii române.

Raspunsuri

Lasati un comentariu