Promptitudine de comentator careian neconsacrat

• publicat la: 2 October 2015
Promptitudine de comentator careian neconsacrat

Un jurnalist consacrat, un clasic aflat încă în viață, vorbim acum cu deosebit respect de distinsul domn director, redactor și bloghist Szasz Emil Lorand, ne împărtășeste acum câteva ore ‘opinia lui de Carei,, referitoare la presa modernă, învățându-ne de fapt că o caracteristică de bază a acesteia o constituie promptitudinea în difuzarea informaţiei.
Aici, n-avem ce cârti, dânsul are perfectă dreptate.
Îi cer smerit și cu umilință scuze domnului Szasz L. pentru faptul că reușesc să public abia vineri un material care are ceva mai mult de 30 de rânduri, despre ședința Consiliului Local Carei din ziua de 28 septembrie 2015.
Singura problemă este că ședința respectivă a avut loc luni la amiază iar articolul meu este postat abia vineri dimineață. Trebuie să recunosc până și eu că apariția acestuia pe net este extrem de defazată.
Nu am reușit incredibila performanță de a redacta timp de patru zile acest material, deși mi-am dat silința, fiindcă pur și simplu n-am avut la dispoziție informațiile necesare, eu neparticipând, așa cum au avut privilegiul jurnaliștii consacrați, la respectiva ședință.
Însă, imediat ce le-am avut, m-am apucat și eu de măzgălit, așa cum fac și jurnaliștii profesioniști sătmăreni, iar rezultatul este cel de mai jos.
Imi cer scuzele de rigoare, stimate domnule Szasz, dar eu nu sunt un jurnalist cu patalama la mână așa cum sunteți dvs., eu sunt un amator în ale scrisului și în consecință, sper să pot fi iertat.

Mă voi referi la un subiect care a fost introdus surprinzător pe ordinea de zi cu puțin inainte de inceperea ședinței. S-au făcut deja unele referiri pertinente la acest subiect Aici,  în articolul  citat fiind inserat și link-ul cu înregistrarea video a ședinței.

” Discuțiile” din cadrul ședintei Consiliului Local Carei, referitoare doar la cererea Fundației grof “Károlyi Sándor”,  semnată de Francesca, fiindcă ele au fost de fapt un monolog încărcat cu “istorie karolingiană” dar lipsit total de argumente logice al primașului Kovács Jenő, pot fi urmărite și aici    http://youtu.be/AFILCvzxDK8

De menționat în context că Fundația grof “Karolyi Sándor” a fost înființată in anul 2011 la inițiativa contesei Francesca Dürckheim, are sediul declarat in Carei in str. 1 Decembrie 1918 la nr. 16 (acolo unde are birou pe la etajul întâi si avocat Mărginean);  că administratorul de facto al Fundației, Il Capo dei Capi, este consilierul județean din partea UDMR, numita Éva Mária Mărginean (n. Horn), proprietara a 12 clădiri/apartamente (douăsprezece, dintre care opt in Carei, trei în Satu Mare și una în Budapesta, dobândite în marea lor majoritate în perioada in care a fost consilier județean), dânsa, in declaratia de interese pe anul 2015 consemnând corect mențiunea “membru in Consiliul Director al Fundației grof ‘Károlyi Sándor’ “; precum și faptul, de loc de neglijat, că Presedinte al Fundației, probabil și el “membru in Consiliul Director al Fundației grof ‘Károlyi Sándor’” este primașul Eugen Kovács Jenő, lucru consemnat,  negru pe alb, in ultima declarație de interese a acestuia.

Despre această calitate, anume de cea de Președinte al Fundației grof “Károlyi Sándor”, distinsul primaș al Municipiului Carei, numitul Eugen Kovács Jenő n-a scos nici măcar un singur cuvințel în timpul ședinței Consiliului Local Carei din 28 septembrie 2015, a tăcut mâlc p, exact ca porcul in păpușoi. Și-a făcut omul socoteala simplă “mulți știu, puțin cunosc, mult mai puțini înțeleg” și n-a zis nici pâs.

Păi sigur că n-a zis nimic, fiindcă dânsul este jmeker și uns cu toate alifiile, orice consilier al opoziției l-ar fi putut plezni imediat peste bot cu acuzația că prin aprobarea cererii înaintată primăriei de fundația Fracescăi, primașul se va afla intr-un foarte clar conflict de interese. Doar că pe acest primaș okos îl doare exact in șpit, i se rupe exact în paișpe de acest gen de amănunte mult prea delicate.
Vizionând inregistrarea ședinței din data de 28 septembrie a.c. a Consiliului Local Carei, am rămas impresionat până la lacrimi de grija deosebită, total dezinteresată, pe care primașul o poartă membrilor pauperi ai familiei Károlyi, de cât de bine le cunoaște el (și incă romanțat) istoria, de cât de apropiat este el de aceștia, de ce relații prietenești, chiar familiare are primașul cu ei. Ai zice că le este prieten la toartă, că se bate toată ziua pe burtă cu ei, că socializează, mănâncă, beau de șting și se distrează mereu impreună, etc. Eu cred că Francesca l-a și adoptat deja pe primașul Kovács și că el le este practic acum ca un fel de rubedenie, măcar prin alianță. In fond și la urma urmei, până și acest lucru este unul foarte normal, oricine are dreptul și poate adopta până și un maidanez în țara asta,  fiindcă trăim intr-o țară liberă.

În aceste condiții, cum să te mai miri și cum să nu fii de acord, cum să fii un Gică-contra, ești obligat, trebuie musai să aprobi din tot sufletul tău atribuirea uneia, a două, sau și a trei camere din Castel (nu prea știa primașul foarte clar câte, le tot bălmăjea) in folosință gratuită, ca birouri, în beneficiul fundației al cărei Președinte este primașul, mai ales fiindcă lui, așa cum a declarat de mai multe ori în timpul ședinței, îi este pur și simplu rușine să-și refuze rudele grofești (sau grotești).
La finalul alocuțiunii lui, mi-a venit să exclam la adresa primașului Kovács: “Pașă, ooooh, dar cât de darnic ești!”

Toată această împlântare mai mult decât fericită și terminată cu happy end pentru Francesca, mă face să fiu foarte optimist, să nutresc speranța că duiosul, iubitorul, finuțul, drăgălașul, consțiinciosul, responsabilul, dreptul printre oameni primaș Eugen Kovács va introduce urgent, din proprie inițiativă, pe ordinea de zi a viitoarei ședințe a Consiliului Local Carei, un proiect de hotărâre prin care Primăria Municipiului Carei va restitui, urmare decizie primașului, la schimb, in natură, ca măsură compensatorie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2013 care are termen limită de punere in aplicare 1 ianuarie 2016, un teren in suprafață de 3.750 mp precum și 3 apartamente, în incinta Castelului și în Parcul Dendrologic, teren si apartamente “șutite” de-a lungul veacurilor de primașii Careiului, recte de domnii Bekő si Kovács; și toate astea urmare obligației de a pune în aplicare hotărărea judecătorească definitivă și irevocabilă pronunțată de Tribunalul Satu Mare si de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 11.861/83/2012.
Până și Institutia Prefectului Județului Satu Mare, unde se cunoaște in amănunt problema, fiindcă ea a fost prezentată in detaliu Prefectului dr. Eugeniu Avram in ziua de 9 iunie 2015 la ora 10:00, a fost de părere și a comunicat acest lucru în scris in data de 11 iunie 2015, prin consilierul relații publice domnul Claudiu Florian GĂZDAC, că “paragraful din actul normativ, ce incriminează nerespectarea hotărârilor judecătorești este: Legea nr.286/2009 privind codul penal, art.n287 alin.(1) lit.”g”: ” împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti, de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.” Așa o fi, dar eu știu doar că statuia justiției are o balanță în mână și că este oarbă.
Dacă primașul este pentru Francesca mumă, nu e frumos din partea lui ca pentru cetățenii acestei țări să fie ciumă.
Ar trebui să fie mumă pentru toata lumea, fără nici o urmă de discriminare sau de părtinire. Asta, atât timp cât este in exercițiul funcțiunii.

Pe urmă, poate să facă exact ce-l duce capul.

Horia Mărieș
București, 2 octombrie 2015

 

comentarii

de emil la 3 October 2015 - 20:43

Auzi, ”istorie karolingiană”! Carolingienii ăștia erau franci (germanici) și erau în Europa vestică înainte de anul 800. Ce e drept, și francii au fost migratori, probabil că acesta este singurul punct pe care îl au comun cu familia Karolyi din Carei. Dar și acest punct este discutabil, el putând fi adevărat numai dacă familia Karolyi este chiar ungurească, adică migratoare, e mai veche decât secolul XIV (ceea ce doar legendele ungurești susțin, această teză nefiind probată de vreun document) și nu este cumva urmașa familiei cnezilor maramureșeni Bârsan / Coroi, originari din Bârsana / Oncești de la care pare că provine semnul heraldic, adică lebăda care se vede perfect pe geamurile câtorva uși din renovatul castel, care lebădă se poate vedea cu ochiul liber inclusiv în blazonul Korolyieștilor de la exteriorul clădirii. Oricum, reprezentarea aia nu este nicidecum corb sau altă pasăre decât lebăda. Iar lebăda aia, năcaz mare, e pe stema nobiliară a cenzilor Bârsan.

de emil la 3 October 2015 - 20:49

erată
cnezilor Bârsan

de Vanca Tiberiu la 17 October 2015 - 03:45

Felicitări Horia! Felicitări Emil! În rest: Așa se scrie istoria neostoitului iredentist Jeno zis Kovács!

Lasati un comentariu