Pagina principala / Cultura Invatamant / Plimbare culturală virtuală prin Carei

Plimbare culturală virtuală prin Carei

Duminică, 31 ianuarie 2016, ascultătorii Prânzului de Duminică de la Radio Transilvania Carei au avut posibilitatea de a face o plimbare culturală virtuală prin municipiul Carei.

Fiecare comunitate  locală are  o istorie a sa, din care au făcut parte personalităţi  mai mult sau mai putin cunoscute, care şi-au pus amprenta asupra dezvoltării societăţii respective.

Unii sunt fii ai locului iar alţii sunt fii adoptivi care  nu de puţine ori au dus o muncă mai asiduă  pentru îmbogăţirea patrimoniului cultural local sau  pentru  educarea generaţiilor  în spiritul respectului pentru înaintaşi, a respectului pentru adevărata valoare atât morală cât şi spirituală, a respectului pentru actul cultural şi cel educaţional.

O iniţiativă similară au avut tinerii de la UDMR  care au efectuat o asemenea plimbare culturală prin oraş, prin locurile unde au amplasat plăci comemorative şi busturi ale personalităţilor  lor reprezentative.

Şi pentru că oraşul nostru este unul multietnic, se cuvine a scoate în evidenţă şi personalităţile locale româneşti.

De veacuri trăim împreună pe aceste locuri, români, maghiari, şvabi, evrei , slovaci, tigani si  poate alte naţii.  Fiecare dintre aceste etnii are moştenirea sa culturală, bagajul său genetic , cu bune şi rele deopotrivă.

Faptul că unii suntem români , alţii unguri şi altii şvabi nu ar trebui să fie motiv de segregare în administraţie şi nici de concurenţă acerbă.

Din păcate, unii conducători vremelnici ai acestui oraş istoric nu au înteles tocmai  frumusetea si avantajele convietuirii într-o localitate multietnică si deci multiculturală.

Drept urmare, românilor din Carei li se interzice amplasarea unui bust al poetului national Mihai Eminescu, al unei scriitoare precum Otilia Marchiş iar comemorarea  unei personalităţi de talia profesorului director de scoală şi publicist ca Aurel Coza ne este permisă doar înafara zidurilor şcolii unde acesta a activat si a pregătit generaţii de elevi.

Pentru a nu lăsa ca valul uitării să se aştearnă peste numele remarcabile care au fost produsul  şcolii româneşti din Carei dar nu numai, am considerat de cuviinţă  să  organizăm  o plimbare sub forma de lectură de fapt,  în care să amintim măcar numele multelor personalităţi culturale si câteva dintre realizările lor.

Pentru unele dintre ele avem numele străzilor pe care au locuit sau unde s-au născut sau au trecut în lumea de dincolo. Cu riscul de a deveni  din nou subiectul unui linşaj mediatic din partea jurnaliştilor primarului  pentru că am îndrăznit să le pomenim sau să solicităm amplasare de plăci comemorative, din respect pentru munca depusă de aceştia pentru neamul lor, pentru societate în general, ne asumăm riscul.

Pentru că fiecare popor trebuie să îsi respecte istoria ca să rămână un popor. Iar românii din Carei fac si ei parte din poporul român si nu avem a ne ruşina defel.  Toţii careienii maghiari cu care am vorbit au afirmat că nu au nici cea mai mică reţinere în a fi amplasat la Carei un bust pentru Mihai Eminescu. Chiar consilieri UDMR, în număr de trei  cu care am discutat,  au afirmat că regretă votul negativ….acordat în ziua de 24 februarie 2015.

În Careiul interbelic nu au existat asemenea tensiuni  interetnice cum sunt cele promovate de actuala conducere a primăriei Carei.  Iniţiativele culturale promovate de Asociaţiunea ASTRA Carei sunt  dezagreate constant de administraţia locală şi neonorate nici cu prezenţa nici cu vreun ajutor financiar spre deosebire de asociaţii culturale din apropierea cercului lor de prieteni.

În acest context, fiecare acţiune de promovare a personalităţilor locale  româneşti se face  cu muncă voluntară, cu dăruire , de către careieni  animaţi de sentimente patriotice locale.

Traversăm  o perioadă plină de căutări și de frământări pe plan social, la nivelul întregii țări. Situatia economică actuală, creşterea şomajului si totodată  cresterea pretentiilor economice sau sociale, sărăcia,migraţia  si îmbogăţirea au schimbat viaţa multor familii, implicit si viata tinerilor,rămaşi de multe ori fără modele  sau foarte puţine  din partea societăţii.  De multe ori  goana nesfârşită după bani, după bunurile materiale, distrage atentia părinţilor de la educatie si astfel, creşterea copiilor a căpătat un loc secundar în viaţa familiei.

In acest context,  iniţiativa  si preocuparea unor fii ai locului, cum este Tiberiu Vanca, Ioan Ciarnău  sau Horia Mărieş, pentru  readucerea în atentia opiniei publice a pesonalităţilor ce şi-au adus o contribuţie însemnată  în educarea cu deosebite rezultate a generaţii şi generaţii de careieni  ni se pare mai mult decât binevenită.

Datorită materialelor lor avem mai multe informaţii despre personalităţi marcante  locale. Menţionăm că toţi intelectualii  reprezentativi pentru părţile careiene au fost membrii ai asociaţiunii ASTRA.

Despre cel care a fost publicistul, profesorul şi directorul de şcoală  Aurel Coza, a scris fiul Careiului, Horia Mărieş. Un material publicat în mai multe episoade ne aduce informaţii preţioase despre  activitatea desfăşurată de regretatul dascăl. Aurel Coza a fost directorul liceului “Vasile Lucaciu” din Carei, redactor la publicaţiile locale dar şi preşedinte al ASTRA Carei până în anul 1938 când este avansat ca şi inspector regional la Cluj.

În data de 1 septembrie 1929, la propunerea lui Aurel Coza s-a înființat secția germană de 4 clase care a devenit Gimnaziu în anul 1933 în cadrul liceului “Vasile Lucaciu”, dându-le posibilitatea șvabilor maghiarizați din acest ținut să se educe în limba și cultura lor. În 1937 liceul funcționa cu 12 clase, având un corp didactic format din 23 profesori și un internat cu 115 elevi.

Profesorul Coza l-a cunoscut îndeaproape pe marele luptător Vasile Lucaciu, fapt ce l-a influenţat şi determinat la o atitudine de înaltă ţinută şi etică morală, în calitate de director al Liceului “Vasile Lucaciu” din Carei (funcţie ocupată efectiv de la 1 decembrie 1926). Activitatea sa didactică, organizatorică şi educativă a fost exemplară. La acelaşi liceu şi-au desfăşurat activitatea o pleiadă de dascăli renumiţi care au reuşit să transmită mai departe cunoştinţele lor vaste dar şi respectul pentru cultura poporului român.

Dintre  ei , amintim numele profesorilor Dumitru Şimea, fondatorul corului şi orchestrei liceului, Ignatie Borza, preot militar ortodox, Leontin Ghergariu, dascăl la catedra de română-istorie, publicist la Graiul Neamului din Carei, fondator al librăriilor româneşti alături de prelatul papal  Ludovic Vida,  Gheorghe Mureşan, preot capelan şi dascăl, decorat cu numeroase distincţii dintre care amintim doar Steaua României  în grad de ofiţer şi Coroana României în grad de comandor, cetăţean de Onoare al Careiului  din anul 1938.

Îl amintim şi pe dascălul Augustin Ossian, primar al Careiului înainte de Dictatul de la Viena, George Pteancu căruia i s-a dedicat un simpozion în data de 18  octombrie 2015, la 160 de ani de la naşterea sa, Paul Pteancu, Alexandru Pteancu.

Nu putem omite din plimbarea noastră nici strada Karolyi  unde a locuit  Costa Carei, pe numele său Dumitru Coriolan Coltău, ce a activat în domeniul teatrului, al cinematografiei, al gazetăriei, fiind un bun cunoscător al culturii maghiare şi un bun traducător. Nu am uitat nici de Corneliu Balla care în tinereţea sa i-a dedicat un poem deosebit eroului  naţional Avram Iancu.

Istoricul medievist de talie europeană Francis Pal are un bust în curtea bisericii greco-catolice Sf.Andrei şi o placă comemorativă pe casa natală iar Corneliu Balla  o placă comemorativă în cartierul unde a locuit. Mai există un bust  al lui  Simion Bărnuţiu şi Vasile Lucaciu.

Tot de Carei se leagă şi numele fondatoarei şcolii de arabistică românească, prof. Nadia Anghelescu, fiica profesorilor Emanoil şi Stana Pop. Regretatul prof.univ.dr. Ioan Chindriş , fost director al Bibliotecii Academiei Române de la Cluj s-a format la şcoala careiană care a fost liceul Vasile Lucaciu la fel ca şi prof.univ.dr. Ioan Condor, preşedintele Societăţii Avram Iancu din Bucureşti.

Unul din rectorii Institutului de Teatru din Cluj, Maria Cupcea, este o fiica a Careiului, părinţii săi fiind preotul Petru Cupcea şi Augusta Pteancu, fiica dascălului George Pteancu. A debutat în film în 1957 dar a fost şi o renumită compozitoare.  Fiul ei, este la fel de renumit dar biolog, acad. Dan Munteanu, care a onorat cu prezenţa simpozionul organizat de ASTRA Carei şi dedicat memoriei lui George Pteancu din data de 18 octombrie 2015 de la Carei.

Fratele Mariei Cupcea, născut la Carei, este Salvator Cupcea, cercetător ştiinţific, talentat dascăl universitar,  de care se leagă începuturile  şcolii româneşti de igienă.

În domeniul picturii îi pomenim pe prof.Aurel Donca, pe Valeriu Mocian şi fiica sa Monica Mocian, actual restaurator la Muzeul Naţional al României.

Cel mai longeviv  director al Muzeului  careian a fost istoricul şi cercetătorul Neţa Iercoşan, ale cărui numeroase studii şi articole au apărut în diverse publicaţii.

Publicistul, poetul şi folcloristul Stelian Segarcea a fost una dintre personalităţile care au îmbogăţit viaţa culturală careiană. Din 1951 şi până la dispariţia sa din această lume în 1977, a adunat date şi a redactat în manuscris lucrările Culegere de cântece populare de răsboi şi cătănie precum şi Dezvoltarea învăţământului careian până la eliberare.

Dorin Sălăjan, poet şi publicist, Cornel Săteanu, lingvist, filolog, profesor şi cercetător, Dimitrie Sfura, renumit poet, Mariana Vulcan, renumit profesor de muzică sunt alte câteva repere în plimbarea culturală iniţiată.

Aşteptăm din partea careienilor şi alte semnalări despre personalităţi culturale ce ar trebui incluse în patrimoniul local.

 

Daniela Ciută

preşedinte ASTRA Carei

 

comentarii