Sfântul Prooroc Ilie

• publicat la: 20 iulie 2016
Sfântul Prooroc Ilie

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul s-a născut şi a trăit cu mai bine de 850 de ani înainte de Hristos în Regatul de Nord al lui Israel, în perioada domniei regelui Ahab. Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi, din neamul lui Aaron. Vechiul Testament istoriseste despre faptele sale minunate în cărţile numite Regi. Se spune ca la nasterea lui Ilie, tatal sau,  a vazut cum niste barbati imbracati in haine albe au luat pruncul si il inveleau cu haine de foc, dandu-i sa manance foc. Inspaimantat de vedenie, Sovac a mers la preotii de la templul din Ierusalim si le-a povestit ce a vazut. Raspunsul acestora a aratat ca pruncul Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetica.

Dupa ce a facut multe minuni, la incheierea activitatii sale profetice, Ilie a fost luat cu trupul la cer, intr-un car de foc. Este considerat sfantul care mijloceste inaintea lui Dumnezeu pentru a aduce ploaie pe pamant.

Sfântul Prooroc Ilie a fost ales de Dumnezeu să-l certe aspru pe regele Ahab şi pe cei care-l urmau pe calea păgână a adorării zeului Baal, „adoptat” de israelieni de la popoarele din jur. Ilie a fost hrănit în chip minunat de corbi, pe când se retrăsese la pârâul Cherit şi de către un înger al Domnului, pe drumul spre Muntele Horeb.

Proorocul Ilie Tesviteanul a înmulţit făina şi uleiul văduvei din Sarepta Sidonului şi l-a înviat pe fiul ei mort.

Din cartea a IV-a Regi, capitolul al doilea, aflam că proorocul Ilie, după ce a lasat ca urmas pe Elisei, a fost luat de un car de foc si inaltat la cer, fără a trece prin moarte. Multi dintre comentatorii acestui text ne arată că Ilie a fost luat cu trupul la cer ca răsplată pentru viata sa sfântă si pentru credinta sa dreaptă. Unii ne arată că scopul pentru care Ilie a fost ridicat cu trupul la cer este acela de a reveni la sfarsitul lumii, ca un al doilea Inaintemergator al Mantuitorului, pentru a vesti a doua venire a lui Hristos, cand va judeca lumea. De altfel, Ilie s-a aratat si la schimbarea la fata a lui Hristos de pe Muntele Tabor.

Cel mai adesea, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul este reprezentat iconografic în gura peşterii sale (când era hrănit de un corb) sau în carul de foc în care a fost ridicat la cer. Sfântul Ilie este socotit protopărintele monahismului creştin, fiind totodată ales ocrotitorul energeticienilor (cei care-şi desfăşoară activitatea în cadrul Sistemului Energetic Naţional). Nu întâmplător, ci pentru că este asociat cu tunetele şi fulgerele, atât de prezente în timpul ploilor binefăcătoare de vară.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sânt-Ilie provoaca tunete, traznete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand să bată grindina.

In dimineata acestei zile se culeg plante de leac, in special busuiocul, ce sunt puse apoi la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in cămări. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vrăji si farmece.

Femeile duc in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il pun pe foc, iar cenusa rezultata o folosesc in scopuri terapeutice, atunci cand copiii lor fac bube in gura.

Potrivit traditiei populare, oamenii nu mâncau mere pana in 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi. In aceasta zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfintite, crezându-se că numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.

De Sfântul Ilie, românii isi amintesc si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.

Sânt-Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

De Sfântul Ilie nu se lucrează de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina). Sfântul este cinstit mai ales de cojocari, stupari. Tot in 20 iulie se tin mai multe târguri sau petereceri câmpenesti cum ar fi „Târgul de fete de pe Muntele Găina” din judetul Alba. La Covasna are loc nedeea mocănească „Sânt Ilie la români” – la care participă si un grup de traditii populare din judetul Sibiu.

La Săcele se desfasoara, de Sfântul Ilie, „Târgul feciorilor de la Săcele” – manifestare traditională, la Polovragi – „Nedeea de la Polovragi” , manifestare etnofolclorică si târg anual, la Fălticeni – „Sezătoarea” , spectacol folcloric, iar la Bezdead si Găeşti au loc târguri anuale.

Sfântul Ilie este primul slujitor care a dat pe faţă minciuna închinătorilor la zei, arătând că adevăratul Dumnezeu locuieşte pretutindeni. La Schimbarea la Faţă, Ilie s-a arătat împreună cu Moise vorbind cu Mântuitorul (Matei 17,3).

Folclorul românesc i-a închinat doine şi cântece populare, iar din creaţia picturală şi mai ales a icoanelor pe sticlă este nelipsit Sfântul Ilie cu carul şi caii săi de foc.

Ilie (Domnul este adevăratul Dumnezeu) ne aduce aminte cât de important este acest nume şi cum să ne păstrăm dreapta credinţă care ne ascultă rugăciunile atunci când Îl chemăm în ajutor.

 

Buletin de Carei urează LA MULŢI ANI ! celor ce poartă acest nume.

Lasati un comentariu