Pagina principala / Opinii / Cânepa românească

Cânepa românească

Vă mai aduceţi  aminte de  Complexul de in şi cânepă din Carei?  Aici  se  prelucra  la foc continu recolta de in şi cânepă de pe mii de hectare din judeţ. Astăzi  doar cei născuţi înainte de 1989 îşi mai aduc  aminte de industria care duduia odată la Carei.

Din Complexul de in şi cânepă a rămas doar amintirea, terenul a fost rapid înstrăinat  de mai marii zilei din perioada când s-au făcut …tranzacţiile.  Oraşul Carei  a pierdut 17 ha de teren cu front la drumul naţional!

Cânepa a dispărut rapid şi  de pe terenurile agricole fiind înlocuită cu alte culturi. Au apărut în ultimul timp pe ici pe colo mici fermieri care  cultivă cânepa românească care a avut soarta atâtor produse româneşti condamnate la dispariţie.

Despre soarta cânepii româneşti  punctează în continuare preşedinta Asociației ACTIS (Asociaţia Culturală Tradiţii,  Identitate şi Succes) doamna Leontina Prodan.

Cânepa încă se mai află în chingile unei legislații potrivnice și neinspirate la nivel național. Vorbim de o plantă din care în 1989, un singur județ românesc, Aradul, producea o suprafață de cânepă cât toată Uniunea Europeană astăzi.

S-a demonstrat științific, dacă mai era nevoie, faptul că soiurile de cânepa românească cu un conținut de THC de 0,2% nu sunt droguri.

Din păcate guvernele de după 1990 consumă la mic dejun substanțe un pic mai tari și văd în cânepa românească  un drog, dintr-o  plantă sacră care a îmbrăcat acest neam de mii de ani.

Pe lângă valențele arhicunoscute ale cânepii în cultura şi tradiţia noastră, apar posibilităţi noi de valorificare (circa 1400) cum ar fi uleiul de cânepă, brichetarea cânepii (valoarea termică a cânepii este de patru ori mai mare decât a lemnului), utilizarea cânepii în construcţii (zidărie, izolație), ceaiuri şi alimente tămăduitoare etc…

Punctăm în cele ce urmează câteva demersuri ale Asociației ACTIS (Asociaţia Culturală Tradiţii,  Identitate şi Succes) de relansare a acestei plante la nivelul României:

Prima ediţie ZIUA CÂNEPII,  organizată de ACTIS (Asociaţia Culturală Tradiţii, Identitate şi Succes), a fost la data de 6 August 2015,  în satul Gâlgăul Almaşului, comuna Bălan,  din judeţul Sălaj, unde, în anul 2014, a fost înfiinţată prima cultură „autorizată” de cânepă în sistem gospodăresc, după apariţia legii 143/2000, care interzice cultivarea de canabis, fără a face diferenţierea între cele două specii „Canabis sativa” şi „Canabis indica”,

A doua ediţie a fost organizată  de ACTIS Timişoara în colaborare cu  Grădina Botanică Vasile Fati din Jibou, pe parcursul a două zile (5-6 August 2016) – într-un context deosebit, demn de o manifestare ştiinţifică la nivel naţional – a cuprins o consfătuire ştiinţifică cu o prezenţă selectă – specialişti renumiţi – profesori universitari, antreprenori, reprezentanţii instituţiilor specializate (Direcţia Agricolă, APIA, Centrul de cercetări ştiinţifice din Şimleu Silvaniei, USAMV Cluj-Napoca) şi a unor firme mari Hofigal, Hemp Tek,  Favisan, Hemp Flax, Casa Bio).

ZIUA CÂNEPII a continuat la Gâlgăul Almaşului – Sălaj, începând cu slujba religioasă din biserica satului, apoi într-un cadru natural deosebit – Grădina Zmeilor, unde s-au desfăşurat mai multe activităţi:

– ateliere meşteşugăreşti (păpuşa cânepii cu noduri, pictură pe genţi de cânepă, zidărie de cânepă cu var, împletituri din cânepă şi  nuiele);

– târgul meşterilor populari din satele apropiate, Var, Surduc, Hida, Dragu;

– expuneri deosebit de interesante şi gustate de public despre importanţa cânepii în menţinerea sănătăţii individuale (dr.Virginia Faur), şi rolul cânepii în gospodăria ţărănească (conf.univ.dr.Avram Fiţiu);

– spectacolul „Fata din Grădina Zmeilor”, susţinut de corul de copii al bisericii din sat, condus de părintele Petru Lucăcel, a avut un succes deosebit;

– Ansamblul „Flori de pe Mureş”, condus de fii ai satului stabiliţi departe de casă, – Formaţia AD-HOC cu Sergiu Corbu Boldur, cu cântecele lor consacrate dar şi cu câteva melodii,  de mare succes,  dedicate gâlgăuanilor;

– teatru, realizat de actori timişoreni, cu o adaptare după textul şi scenariul „Fata Cătanii” de Ştefan Goanţă, cu un impact emoţional deosebit asupra celor prezenţi,

De la tăbliţele de înmatriculare ale maşinilor (SJ, BH, VL, GJ, CT, NT, BT, SV, MM, MS, BV, CJ, TM, AR) ne-am dat seama de amploarea şi succesul evenimentului. Mai mult, au fost foarte multe persoane care, lucrând în străinătate, au venit special şi au participat cu mare bucurie la această manifestare culturală.

Aşa cum spunea conferențiarul Avram Fiţiu de la USAMV Cluj-Napoca, cu ocazia întâlnirii de la Grădina Botanică din Jibou – Sălaj, din 5-6 august 2016,  „Poporul român a avut trei elemente sacre care l-au identificat: cânepa, oaia şi albina”

Demersurile noastre au început să trezească interesul oamenilor pentru cea mai veche plantă de pe Pământ, oameni de ştiinţă făcând afirmaţia că ea poate salva Planeta (Masaru Emoto), iar în ţara noastră, Ştefan Manea (Hofigal), Virginia Faur (Favisan), Alina Varady (Casa Bio) o recomandă ca plantă aliment şi tratament în cele mai grozave afecţiuni: boala Parkinson, Alzheimer, senilitate, cancer.

În 2016, ZIUA CÂNEPII s-a repetat şi în satul Geoagiu de Sus (Alba), la data de 20 august, acolo unde doamna Maria Malvina Mereu, cu sprijinul lui Iosif Ciunterei  şi Voichiţa Groza au readus în actualitate tradiţiile legate de cânepa noastră românească.

Ar trebui să fie ZIUA CÂNEPII în fiecare sat, şi avem un exemplu al unui prieten foarte bun al cânepii, prezent la cele două ediţii, irlandezul Peter Damian Hurley.  Acesta a organizat ani la rând în Maramureş (la Săpânţa) evenimentul „Drumul lung spre Cimitirul vesel”, iar în 2016 a reuşit să mobilizeze toate satele prin proiectul „Satele unite ale Maramureşului”.

Poate aşa va fi refăcut şi  acest DRUM  AL CÂNEPII în România!

Leontina Prodan