Pagina principala / Opinii / Justiţia şi minciunile & manipulările blogerului Szasz. Drept la Replică

Justiţia şi minciunile & manipulările blogerului Szasz. Drept la Replică

Am primit pe adresa redacţiei un Drept la Replică  din partea careianului prin naştere şi educaţie Horia Mărieş, material pe care îl publicăm integral în cele ce urmează. Dreptul la Replică  este remis  ca urmare a activtăţii denigratoare a finului primarului Kovacs, Szasz Lorand,  la adresa celor care semnalează abuzurile practicate de acesta. Ce pierde din vedere  fostul director de cotidian judeţean ajuns acum bloger de Carei este că  justiţia nu este mereu …justă pe moment  dar până la urmă  adevărul tot se află şi îşi reintră în drepturi, vezi cazul Decebal Traian Remeş şi nu e singurul.

Ca urmare a apariției articolului „Denunțătorii din anturajul familiei Ciută, trimiși la plimbare de către Parchet”, în data de 9 martie 2017, publicat pe site-ul www.opiniedecarei.ro, autor Szasz Emil Lorand sub pseudonimul „Careianul”; fiindcă articolul respectiv conţine mai multe informaţii neconforme cu realitatea, faţă de care nu a fost publicat sau solicitat punctul de vedere al subsemnatului; pentru o corectă şi obiectivă informare a publicului, în virtutea dreptului la replică; Vă solicităm corectarea informaţiilor prezentate, în conformitate cu adevărul probat prin documente și cu prevederile legale în vigoare; publicarea, în aceleași condiţii grafice (poziţionare, suprafaţă alocată, dimensiuni ale titlului, imaginilor) precum și ale tuturor celorlalte elemente grafice și de text, a dreptului la replică pe site-ul www.opiniedecarei.ro.

În preambulul articolului autorul Szasz Emil Lorand afirmă: „Doi dintre apropiații familiei Ciută, respectiv Mărieș Horia-Gheorghe și Nemethi Petru Andrei, au depus denunțuri împotriva primarului municipiului Carei, Eugen Kovacs, acuzându-l de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei a propus clasarea cauzelor, întrucât nu s-au constatat încălcări ale Codului Penal.”

Informația prezentată de Szasz Emil Lorand este inexactă, cel puțin in ce mă privește, fiindcă Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei nu a soluționat nici până azi plângerile prealabile pe care le-am formulat la adresa numitului ing. Kovács Eugen, primarul în funcție al municipiului Carei.

Ca dovadă, menționez de exemplu faptul că prin adresa Dvs. Nr. 87/VIII/1/2016 din data de 07.10.2016, Prim-Procurorul delegat ILISIE TEOFIL de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei mă informa că dosarul nr. 1478/P/2015 in care numitul KOVÁCS EUGEN este cercetat pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații, fals intelectual, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești „este în lucru” (dar fără ca eu să fiu informat în nici un fel asupra stadiul in care se află cercetarea penală). Nu dețin informații mai noi, am reținut doar că dosarul se află „în lucru”.

După ce „o să fie lucrat” o să mai putem discuta, eventual, pe marginea acestui subiect.

Nu este vorba de un „denunț” așa cum insinuează tendențios Szasz Emil Lorand ci este vorba de o „plângere prealabilă de punere în mișcare a acțiunii penale”, înregistrată de subsemnatul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei la data de 09.11.2015.

Apoi, in articol, autorul Szasz Emil Lorand afirmă: „Cel de-al doilea denunț pentru abuz în serviciu a fost formulat de către bucureșteanul Mărieș Horia-Gheorghe, unul dintre comentatorii fideli ai blogului Buletin de Carei. Denunțul a fost formulat nu numai împotriva primarului Eugen Kovacs, ci și împotriva fostului primar Beko Tamas, în prezent city manager, respectiv a familiei Kugliș din Carei. Procurorii au propus clasarea cauzei ”întrucât fapta nu există”.

Informația prezentată de Szasz Emil Lorand este inexactă, incompletă și în consecință, falsă, neadevărată.

Numitul ing. Kovács Eugen, primarul in funcție al municipiului Carei nu este considerată  „persoană suspectă” în dosarul ale cărui pagini sunt prezentate în articol in fascimil.

In speță sunt alte două persoane „suspecte”, este adevărat, foarte apropiate, cel puțin dpdv al relațiilor de serviciu, de primarul Kovács Eugen. Autorul Szasz Emil Lorand a rămas foarte în urmă cu evenimentele. Ne povestește lucruri de mult timp fumate și doar așa cum îi convine dânsului.

Urmare plângerii împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate de procuror pe baza dispozițiilor formulate de acesta, pe care am adresat-o Procurorului General Aurel Mascaș de la Parcherul de pe lângă Curtea de Apel Oradea in ziua de 31 octombrie 2016, acesta a dispus anularea ordonanței emisă de procurorul de caz și reluarea cercetărilor penale în cauză.

În consecință, dosarul penal la care autorul Szasz Emil Lorand a făcut referire și despre care a afirmat că ‘este clasat ”întrucât fapta nu există” ‘ șinin plus, că „am fost trimis la plimbare de către Parchet” este în prezent „in lucru”!

Când eu chiar vreau să mă duc la plimbare, mă duc fiindcă așa îmi place mie, nu fiindcă „am fost trimis la plimbare de către Parchet”. Capisci domnule jurnalist Szasz Emil Lorand?

Pe de altă parte, am sesizat și Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru fărădelegile strigătoare la cer săvârșite de procurorul de caz.

Cei de acolo reacționează mai lent, mai greu, mai birocratic, dar reacționează, nici o grijă!

Vom trăi și vom mai vedea in curând, mai mult ca sigur și reacția lor. O să o fac cunoscută la momentul oportun și careianului informat ce nu poate fi (niciodată) manevrat.

Dovezile pentru toate cele pe care le-am afirmat aici in contradictoriul cu autorul Szasz Emil Lorand se găsesc mai jos.

„Către,

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA

Str. Aurel Lazăr nr.12

410043 ORADEA

jud. Bihor

Dosar nr. 297/P/2016 (sau Dosar nr. 362/P/2013 ?)

DOMNULE PROCUROR GENERAL AUREL MASCAȘ,

Subsemnatul Mărieș Horia-Gheorghe … prin prezenta formulez în temeiul Art. 399 alin. (1) și alin. (4) C. proc. penală, în termenul legal de 20 de zile de la data comunicării (data expedierii prin poștă 18.10.2016, data sosirii la destinatar 20.10.2016 – recomandata nr. 076451)

PLÂNGERE ÎMPOTRIVA MĂSURILOR LUATE SAU A ACTELOR EFECTUATE DE PROCUROR ORI EFECTUATE PE BAZA DISPOZIȚIILOR DATE DE ACESTA

adică împotriva Ordonanței datată 14.10.2016 în dosarul nr. 297/P/2016,  prin care procurorul N.O.T. a dispus clasarea cauzei privind pe B.T. și I.V., cauză având ca obiect înfractiuni de abuz in serviciu, neglijență în serviciu, înșelăciune și mărturie mincinoasă.

Formulez această plângere având în vedere faptul că referatul cu propunere de clasare al organului de cercetare penală, agentul șef principal de poliție P.C. din cadrul I.P.J. Satu Mare, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, Compartimentul Carei, datat 11.02.2016, dosarul 362/P/2013 conține o serie de afirmații neconforme cu realitatea și este intocmit superficial, neprofesionist, lucru care a condus – în mod evident și, în final – la emiterea unei ordonanțe total eronate de către procurorul de caz N.O.T.

Pe de altă parte, consider că prin modul superficial, lipsit de orice urma de responsabilitate profesională cu care procurorul de caz N.O.T. a condus ancheta și a supravegheat desfășurarea ei, acesta se face vinovat de abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. t), teza a II-a – „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă” din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.

Menționez de la bun inceput faptul că nu înțeleg de ce Ordonanța procurorului de caz se referă la dosarul nr. 297/P/2016, iar Referatul organului de cercetare penală pe care se bazează ordonanța respectivă se referă la dosarul nr. 362/P/2013.

Trăiam cu impresia că la parchete dosarele au un număr unic de înregistrare și că nu li se alocă numere diferite atunci când trec (din anumite motive) din competența unui parchet în competența altuia.

Pe de altă parte, nu înteleg de ce, dacă prin Ordonanța datată 25.03.2014 din dosarul nr. 469/P/2013 procurorul de caz N.O.T. a dispus la pagina 4, prin punctele 3 și 4 disjungerea cauzei față de suspecții B.T. și I.V. și declinarea competenței de soluționare a cauzei disjunse în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Carei, cauza a trebuit să revină în anul 2016 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea după ce dosarul a zăcut timp de cca 18 luni la Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei.

Între timp Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și-a „recâștigat competența” pentru soluționarea cauzei respective?

Intrebarea este una retorică.

Să admitem că nedumeririle mele menționate mai sus nu au nici o importanță fiindcă eu unul nu sunt jurist și poate că pentru unul ca mine încurcate și birocratice mai sunt căile justiției românești.

O să trec însă mai departe.

Pot să mă înșel, să fiu eu cel care nu știu care sunt obiceiurile și metehnele de pe la parchete, având în vedere și totala lipsă de comunicare care există de obicei între procurori și persoana care face sesizarea (aceasta este și situația de fapt din prezenta speță).

Pentru susținerea prezentei plângeri menționez pe scurt doar următoarele:

1. Din Referatul cu propunere de clasare semnat de organul de cercetare penală, agentul șef principal de poliție P.C. din cadrul I.P.J. Satu Mare, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, Compartimentul Carei nu rezultă când au fost audiate persoanele despre care se face vorbire (soții K. și av. B.S.) dacă au fost într-adevăr audiate de către P.C. aceste persoane despre care în referat se menționează că au dat declarații, sau dacă în referat P.C. a preluat pur și simplu, din comoditate, din lene, prin metoda „copy & paste” fragmente din declarațiile date de K.M., K.J. și av. B.S. anterior datei de 27.03.2014 unui alt organ de cercetare penală, adică subinspectorului de poliție B.V. de la I.P. al Județului Satu Mare, Poliția Municipiului Carei, Formațiunea de Investigare a Fraudelor, cel care a intocmit referatul datat 27.02.2014 in dosarul 362/P/2013, referat declarat total necorespunzător și desființat prin Hotărârea penală nr. 266/2014 pronunțată la Judecătoria Carei la data de 11 noiembrie 2014 în dosarul 1812/218/2014.

2. Am suspiciunea rezonabilă că organul de cercetare penală, agentul șef principal de poliție P.C. din cadrul I.P.J. Satu Mare, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, Compartimentul Carei, în afară de faptul că a solicitat audierea subsemnatului prin comisie rogatorie formulând două întrebări mari și late dar și acelea prostești (aspect asupra căruia o să revin mai jos) nu a făcut absolut nimic în această cauză, probabil din motive de comoditate sau din totală lipsa de profesionalism, dovadă fiind faptul că pagini întregi din referatul dânsului (începând cu pagina 2 de la „In fapt” și până la pagina 9, adică până la semătură finală – cu excepția a 4 paragrafe de pe pagina 4 aflate sub titlul „Din declarația numitului Mărieș Horea (sic!) Gheorghe in calitate de denunțător”) sunt copiate cu nerușinare, la virgulă, din referatul datat 27.03.2014, paginile din dosarul nr. 362/P/2013, referat semnat de numitul B.V.

Mai precis, P.C., luîndu-ne pe toți (adică pe subsemnatul, pe procurorul de caz, pe șefii ierarhici ai acestuia etc.) drept niște proști, a încercat să ne păcălească printr-o dolce farniente și să ne servească pe tavă în ziua de 11.02.2016 exact același text pe care ni l-a mai servit cu doi ani înainte (27.03.2014) un alt anchetator judiciar dovedit a fi și el incompetent profesional prin Încheierea nr. 266/2014, din dosarul nr. 1812/218/2104 care s-a aflat rolul Judecătoriei Carei. Pe procurorul de caz N.O.T., numitul P.C. l-a păcălit, asta este sigur, dar cu mine nu prea i-a mers. Deocamdată.

Bravo Poliției Judiciare Române, la mai mare și la mai tare! Se impune – zic eu, dar asta este doar părerea mea personală – ca astfel de anchetatori penali să fie concediați imediat și să fie trimiși la cules de porumb sau de cartofi. Punct.

Jur și afirm acest lucru cu responsabilitate, că așa o neobrăzare și un tupeu atât de nemărginit ca cel de care a dat dovadă P.C., n-am mai întâlnit în intreaga mea viață!

De aici rezultă și revolta mea nemărginită față de sistemul judiciar românesc. Nu față de tot sistemul – să fiu foarte bine înțeles! – ci față de indivizi ca și P.C. și N.O.T. Ei sunt printre cei foarte puțini care încă mai pătează față „sistemului”.  Ei sunt printre cei care trebuiesc eliminați din sistem. P.C. „a dormit” pur și simplu „bine-merci” pe dosarul respectiv, fără nici un fel de jenă – lucru dovedit, fără nici o putință de tăgadă – prin cele constatate de mine și expuse mai sus, aproape doi ani de zile. Fantastică performanță, una de necrezut, bună de Cartea Recordurilor, de Guinness Book!

P.C. s-a dovedit a fi atât de stupid încât deși a ținut în așteptare, în sertar, timp de doi ani de zile un dosar care conține probabil zeci de file (eu unul nu l-am văzut) și în care apare de multe ori și numele meu, nici măcar prenumele meu nu a reușit să-l rețină corect, „botezându-mă” în referat de 5 ori cu „Horea”, în loc de prenumele care îmi este înscris în actele de stare civilă și care este de fapt „Horia”.

3. Constat cu o nețărmuită tristețe și chiar îmi crapă obrazul de rușine pentru cele două persoane implicate, îi numesc aici pe P.C. și pe N.O.T., fiindcă în sistemul de justiție românesc se pare că nici măcar hotărârile judecătorești nu sunt respectate, ba chiar sunt total ignorate până și de persoanele ce fac parte din sistem.

Atât P.C. cât și Naghi Ovidiu Tudor au acționat, așa cum rezultă foarte clar atât din Referat cât și din Ordonanță, total iresponsabil și de parcă nici n-ar fi citit, nici măcar o singură dată, înscrisurile aflate la dosar.

Dânșii mi-au dovedit, prin cele două înscrisuri pe care le-au semnat, că nici măcar n-au auzit de cele dispuse prin Încheierea nr. 266/2014, Ședința de cameră de consiliu de la data de 11 noiembrie 2014, de judecătorul de cameră preliminară A.C., în dosarul nr. 1812/218/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Carei. N-au respectat, cu exceptia simulacrului de interogatoriu prin comisie rogatorie luat subsemnatului, nici o altă decizie a judecătorului. Suspectul principal, numitul B.T., nici măcar n-a fost audiat.

In ce privește interogarea subsemnatului prin comisie rogatorie, acțiune care s-a desfășurat la Circa 8 de Poliție București, Sector 2, consider că este o altă mostră a lipsei totale de profesionalism cu care P.C. s-a achitat (citește „a scăpăt”) de acest dosar.

În chestionarul întocmit de P.C. erau doar două întrebări. Pe prima n-o mai rețin, era una banală, iar în cea de a doua P.C. îmi cerea senin „să scriu tot ce știu” despre acest caz. Evident că la o astfel de stupizenie am răspuns cam așa cum s-a consemnat în referat. Situația a fost atât de hilară, atât de ridicolă, încât până și comisarul de poliție judiciară de la Circa 8 Poliție care „m-a interogat” (mi-a luat declarația) atunci în comisie rogatorie și al cărui nume nu îl mai rețin, a simțit nevoia să-l sune chiar atunci pe P.C. și să-l întrebe ce a avut în cap atunci când a formulat cea de a doua întrebare. După terminarea convorbirii telefonice, comisarul judiciar de la Circa 9 de Poliție mi-a declarat că P.C. n-a avut nimic în cap, dar și că în mod cert nici nu are nimic în comun cu profesia de anchetator judiciar.

I-a fost oare lene lui P.C. să mă sune măcar o singură dată, să mă întrebe de sănătate? Probabil că da. Avea toate datele mele de contact in dosar. Ajung de cel puțin 4 sau de 5 ori pe an cu diverse treburi pe la Carei și aș fi fost disponibil să trec intr-o vizită și pe la sediul Politiei din Carei ca să dau o declarație, sau ca să-l lămuresc pe P.C. dacă m-ar fi invitat. Nici prin cap nu i-a trecut însă așa ceva, a preferat stupizenia unei intrebări generale puse printr-o comisie rogatorie. Halal organ de cercetare penală, nimic de zis! Să ne trăiască!

5. Din păcate, din cuprinsul Ordonanței rezultă faptul evident că nici procurorul de caz nu a citit, nici măcar o singură dată, inscrisurile aflate la dosar. Altfel nu este de ințeles cum de n-a observat că P.C. nu a dat curs celor dispuse de judecătorul A.C. în  Incheierea nr. 266/11.11.2014, dosarul nr. 1812/218/2014 care s-a aflat pe rolul Judectoriei Carei. Nu a observat nici faptul că referatul semnat P.C. copiază mot-a-mot referatul lui B.V. aflat în același dosar. Halal procuror, nimic de zis! Să ne trăiască!

6. Consider că nu mai are nici un rost să expun aici și alte aspecte pentru a continua motivarea solicitării mele. Cele de mai sus sunt, cred eu suficiente și cât se poate de concludente.

În consecință, vă solicit respectuos să luați toate măsurile legale și/sau administrative care se impun.

Având în vedere gravitatea deosebită a faptelor săvârșite de procurorul N.O.T. în această cauză, îmi rezerv dreptul de a sesiza și Consiliului Superior al Magistraturii, Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori și voi solicita exercitarea acţiunii disciplinare faţă de domnul N.O.T. procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. t), teza a II-a – „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă” din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată. Am avut suficientă răbdare, am așteptat mai mult de trei ani de zile ca cei care au fost insărcinați cu soluționarea cazului să-și facă datoria profesională, dar fiindcă aceștia nu și-au facut-o, sau fiindcă și-au exercitat funcția cu gravă neglijență, situația a devenit pur și simplu intolerabilă. Cel puțin pentru mine. Alții, pot să o mai tolereze incă câțiva ani, sau întâlnit foarte multe astfel de cazuri, până când infracțiunile săvârșite de către suspecți se vor prescrie și aceștia vor scăpa basma curată. Nu este de loc exclus ca exact acest lucru să se și urmărească.

Cu stimă,

Mărieș Horia-Gheorghe

(Semnătura)

București, 31 octombrie 2016

DOMNULUI PROCUROR GENERAL

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA.”

În final, vă rog respectuos stimate domnule jurnalist Szasz Emil Lorand, ca în viitor să faceți abstracție, dacă se va putea, chiar în totalitate, de umila mea persoană. Am constatat, de foarte multă vreme, că noi doi pur și simplu nu suntem compatibili. Sau, dacă nu se va putea, Vă rog ca măcar să-mi scrieți corect prenumele în articolele in care mă „lăudați” și îmi faceți reclamă gratuită. Un polițist ca numitul P.C. poate să-mi scrie prenumele incorect, de la dânsul nu am nici un fel de pretenții; dar de la dvs. încă mai am fiindcă dvs. vă considerați a fi „jurnalist”.

Nu doresc să-mi faceți pe viitor nici un fel de publicitate gratuită, nu doresc să fiu implicat în nici unul din scandalurile careiene în care dvs. sunteți parte extrem de activă sau pe care le generați (a se vedea in context sentința pronunțată în dosarul nr. 665/83/2016 și pe care trebuie să o publicați în întregime, dosar care s-a aflat pe rolul Tribunalului Satu Mare).

Vă mulțumesc foarte mult pentru ințelegerea și pentru atenția acordată.

NOTĂ: Fiindcă in articolul respectiv este pomenită (terfelită) și familia Ciută, trimit spre publicare integrală acest text și pe adresa redacției ziarului online Buletin de Carei. Decizia privind publicarea de BdeC a acestui text, sau nu, le va aparține în intregime. Eu unul am o singură pretenție: doresc ca el să fie publicat integral.

Cu stimă,

Horia Mărieș
9 martie 2017
Durham, North Carolina
08:52:27 GMT-5

 

 

comentarii