Preocupările unui careian în prima zi de Paşte
Paştele, ca şi Crăciunul este o sărbătoare deosebit de importantă pentru toţi creştinii indiferent de religie.
Prima zi de Pasti este zi de aleasã sãrbãtoare ce semnificã primenirea trupului si a sufletului aşa cum se primeneşte întreaga naturã odatã cu primãvara. În timp ce unii careieni au fost preocupaţi de a aduce atmosfera de sărbătoare şi în căminul careienilor săraci alţii au fost preocupaţi de …cine a fost primul în Ardeal.
Priviţi care sunt preocupările unui careian în prima zi de Paşte.
Este şi amăgirea un mod de viaţă. Cât de credibilă poate fi sursa folosită de Daniel Caraba dacă se afirmă că al doilea Război Mondial a ţinut până în anul 1956?
Persoana menţionată nu este deloc interesată de modul în care conducerea oraşului multietnic a fost acaparată de un grup etnic care dirijează banul public după bunul plac. Nici de faptul că a fost nevoie de intervenţia Buletin de Carei pentru a se reînfiinţa clase de meserii în limba română şi pentru a împiedica comasarea unor şcoli. De parcă românii ar fi cetăţeni de rangul al doilea. Nici de faptul că infrastructura rutieră se cârpeşte mereu în loc să se construiască ceva durabil. Nici de faptul că Apaserv îşi permite să îmtre pe spaţiul privat cu lucrări fără acordul careienilor sau că lucrarea de 26 de milioane de euro de anul trecut este nerecepţionată , a fost introdusă canalizare pe străzi unde exista iar altele au rămas pe mai departe fără, că racordurile de la conducta principală la casele oamenilor nu există dar strada a fost asfaltată….că au fost semnate recepţii la lucrări prin proiecte europene dar acestea nu sunt finalizate,etc.
E mai important pentru Daniel Caraba factorul etnic decât bunăstarea careianului? Buletin de Carei a scris mereu despre modul defectuos în care administraţia Kovacs-Keiser gestionează banul public în defavoarea majorităţii careienilor indiferent de aparatenenţă etnică şi totuşi nu acestea sunt deranjante ci materialele care atestă discriminarea la care sunt supuşi românii.
Pentru cei care nu ştiu, în apropiere de Carei, la Medieşul Aurit s-au descoperit peste 200 de cuptoare dacice fapt ce atestă existenţa unor mari aşezări dacice în această parte de ţară românească. Tot în apropiere a fost descoperit cel mai mare cimitir din arealul Daciei Mari.
http://transilvaniareporter.ro/satu-mare/cel-mai-mare-seif-cu-comori-ale-dacilor-parasit-in-ucraina/
Vestigii dacice se descoperă şi în satele din jurul Careiului doar că acestea nu ajung mereu în muzeu…
Robert Ghindele, arheolog-şef în cadrul Muzeului Judeţean a precizat că situl arheologic de la Bobald atestă existenţa unor aşezăminte din perioada Daciei clasice,din aceaşi perioadă datând şi vestigiile descoperite la Lazuri şi Acâş(la Lazuri a fost descoperit cel mai vechi obiect din aur de pe teritoriul judeţului,început de mileniu III î.Hr. şi unde se remarcă aşezări din secolele VI-IX d.Hr. ce oferă informaţii importante despre prezenţa românească în nord-vestul României).
Acelaşi interlocutor a menţionat că in fiecare sat din jurul Careiului există urme ale existenţei dacilor liberi, daci care nu au fost sub ocupaţie romană.
Oare de ce sit-ul dacic de la Dindeştiul Mic a fost descoperit, exploatat câteva luni şi abandonat?
La Hotoan, comuna Căuaş, s-au descoperit la nivelul anului 1982 nu mai puţin de 500 de monede dacice de argint!
Priviţi cum se depozitau ….descoperirile în anul 2011….
http://www.buletindecarei.ro/2011/10/careiulasezare-atestata-din-perioada-dacilor.html
La 3 ani distanţă, apar noi dezvăluiri, pe măsură ce sunt cercetate arhivele . Potrivit acestora, Careiul, în secolul al XIV-lea și al XV-lea a fost un simplu sat cu case de locuit și în mod sigur cu o biserică.
http://scrieliber.ro/familia-karolyi-de-nagy-karolyi-urmasii-cneazului-stanislau-barsan-de-barsana/
Cei curioşi vor găsi în subsol bibliografia cercetată pentru redactarea materialului de mai sus.
Pentru bogăţiile sale , România a fost mereu în centrul atenţiei marilor cotropitori care au exploatat şi sustras cantităţi enorme de aur şi alte metale preţioase.
Istoria ultimului mileniu atestă privaţiunile la care a fost supus poporul român urmaş al geto-dacilor. Populaţia majoritară a Transilvaniei, românii, au avut interdicţia de a se stabili în oraşe , de a construi biserci de piatră sau de a avea şcoli româneşti … Au existat perioade în care plăteai cu viaţa pentru afirmaţii potrivit cărora limba oficială trebuia să fie limba majorităţii etnice.
,,De îndată ce se întâlnesc doi cetățeni de naționalități diferite și niciunul nu știe limba celuilalt, le servește ca tălmaci limba valahă. Când faci o călătorie, când te duci la iarmaroc, limba valahă o cunoaște oricine. Înainte de a face încercarea dacă cineva știe limba germană sau celălalt pe cea maghiară, conversația începe în valahă.
Cu valahul oricum nu poți altfel sta de vorbă, căci de obicei el nu folosește decât graiul lui. Este explicabil: ca să înveți limba maghiară sau germană, ai nevoie de cursuri școlare. Limba valahă o înveți singur, pe stradă, în contactul zilnic cu oamenii….spunea Stephan Ludwig Roth.
La aproape două secole distanţă, încă mai există persoane preocupate nu de bunăstare şi convieţuire bazată pe respect ci de menţinerea unei administraţii exclusiv pe criterii etnice. Adică românii au obligaţia de a plăti impozite şi taxe locale dar nu au dreptul de a beneficia de întreţinere şi reabilitare busturi şi monumente româneşti sau de Cămin Cultural sau de apă potabilă şi drumuri asfaltate.
,,In acest video puteti vedea,de ce traiesc oameni de etnie maghiara in Carei,, scrie Daniel Caraba.
În acest document puteţi vedea cum sunt împiedicaţi românii să amplaseze statui în parcurile oraşului. Acestea pot fi amplasate doar în perimetrul statornicit deja….ca nu cumva noaptea să se ia la bătaie statuile sau busturile.
Daniela Ciută
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr