Pagina principala / Eveniment / ASTRA şi Marea Unire

ASTRA şi Marea Unire

Recent, la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă sub coordonarea prof. univ. dr. Mircea Popa, în cinstea aniversării Centenarului Marii Uniri (1918-2018),a apărut volumul „ASTRA şi Marea Unire”, format B 5, 382 pagini. Prof. univ. dr. Mircea Popa este preşedintele Despărţământului ASTRA Cluj- Napoca.

,,ASTRA şi Marea Unire,,  este un volum documentar şi evocator, editat în cinstea ctitorilor Marii Uniri din 1918: George Pop de Băseşti, Vasile Goldiş, Ştefan Ciceo Pop, Aurel Lazăr, Ion I. Nistor, Aurel Suciu, Ion Inculeţ, Ion Buzdugan, Pan Halippa, Iancu Flondor şi mulţi alţii, cărora li se adaugă alţi zeci şi sute de personalităţi, de deputaţi şi delegaţi împuterniciţi, care la 27 martie 1918 au hotărât, la Chişinău, Unirea Basarabiei cu România; la 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, Unirea Bucovinei cu România, iar la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Unirea Banatului, Crişanei, Maramureşului, Transilvaniei şi părţilor ungurene, cu Ţara Mamă – România.

Este un volum amplu, foarte bine structurat la care şi-au adus contribuţia prof. univ. dr. Mircea Popa, alături de colaboratorii săi: dr. Vasile Lechinţan, dr. Vasile Şt. Tutula şi prof. dr. Maria Vaida. Lucrarea se deschide cu un „Cuvânt lămuritor”, semnat de prof. univ. dr. Mircea Popa, preşedintele Despărţământului Cluj al ASTREI prin care se insistă asupra nevoii de a cunoaşte tot ceea ce s-a întâmplat în 1918. Volumul este structurat pe 6 (şase) capitole, cu titluri de mare profunzime şi valoare istorică: CAPITOLUL I: Temeiurile Unirii; CAPITOLUL II: Documentele Marii Uniri. Făuritorii; CAPITOLUL III: Epopeea Marii Uniri – act de dreptate istorică; CAPITOLUL IV: Astra şi Marea Unire; CAPITOLUL V: Clujul şi Marea Unire; CAPITOLUL VI: Iconografie.

Meritul acestui volum este acela de a reda într-o formă închegată, pe bază de analiză şi sinteză condiţiile şi atmosfera în care s-au petrecut cele 3 (trei) acte democratice şi plebiscitare, de Unire cu Ţara Mamă – România: a Basarabiei (27.03.1918); a Bucovinei (28.11.1918), a Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Transilvaniei, părţilor ungurene (01.12.1918), inclusiv actele juridice care au fost adoptate atunci, cu valoare naţională şi internaţională, recunoscute de Conferinţa Păcii de la Paris din 1919-1920, chiar dacă azi, în 2017, unii „ciraci iredentişti şi revizionişti”, se străduiesc din răsputeri şi rea voinţă să le nege. Bineînţeles, amintim, aici, şi pe „pro-moscoviţii” de ieri şi azi.

Subliniem cu majuscule căci: „Cartea de faţă a fost concepută ca un omagiu adus de Despărţământul Cluj al ASTREI – şi totodată al generaţiilor de astăzi care îşi iubesc trecutul – măreţului act al Marii Uniri de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, care, în urmă cu o sută de ani, ne-a oferit şansa unei organizări de stat libere şi democratice, aşa cum au visat-o timp de secole strămoşii”.

Un alt reper important pentru cititorii noştri, pentru specialişti, profesorii de istorie, cercetători este acela că: „Lucrarea de faţă nu se substituie unei istorii a marelui Act al Unirii şi nici nu şi-a propus să devină o monografie a înălţătoarelor momente de altădată. A fost gândită mai degrabă ca o antologie de texte de epocă pe care mai multe generaţii de oameni de valoare, academicieni, universitari, profesori, publicişti le-au elaborat la un moment dat în raport cu evenimentul care a reprezentat o ţintă şi un ideal pentru fiii acestui popor, indiferent din ce provincie a Ţării Româneşti provin, s-au născut şi s-au format”.

În capitolul I, sunt prezentate un mănunchi de texte care stăruie asupra dovezilor arheologice, istorice, filosofice, filologice, juridice, geografice, care alcătuiesc temeiurile doveditoare ale continuităţii noastre, ale mărturiilor de tot felul, care argumentează vechimea, unitatea şi continuitatea în spaţiul carpato-danubiano-pontic, pe teritoriul DACIEI, al regilor Burebista şi Decebal, a ocupaţiei romane a unei părţi din Dacia, consemnată în istorie prin DACIA TRAIANĂ (106-271/274) şi DACIA LIBERĂ, care s-au înmănunchiat printr-o perfectă simbioză, reieşind la liman prin etnogeneză limba română şi poporul român, în care rolul factorului autohton a fost unul predominant, el rezistând în timp şi spaţiu, şi după retragerea aureliană (271/274) şi după loviturile populaţiilor migratoare, ori în Evul Mediu timpuriu, mijlociu şi târziu, până în zorii Epocii Moderne depline, când la Blaj, în 3/15 mai 1848 s-a strigat: „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”, chiar dacă imperiile vecine se împotriveau din răsputeri.

Studiile deosebit de valoroase din acest capitol sunt semnate de: D.D. Roşca, Constantin Daicoviciu, Ion Moga, Emil Petrovici, Romulus Vuia, Victor Jinga, Gh.I. Brătianu, Nicolae Iorga, George Sofronie, Ioan Lupaş, Victor Papilian, Dumitru Stăniloaie.

Al doilea capitol este unul de referinţă; cuprinde documentele Marii Uniri şi Făuritorii: 15 documente după copii originale privind Unirea Basarabiei; Actul Marii Uniri al Bucovinei cu România; actele juridice ale Unirii Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Transilvaniei: Declaraţia de independenţă de la Oradea (12 octombrie 1918) şi Nota ultimativă către guvernul maghiar de la Budapesta; Apelul adresat „Către popoarele lumii!”; Cuvântarea lui Vasile Goldiş de la Alba Iulia; Procesul-verbal al Marii Adunări Naţionale; Procesul-verbal al şedinţei Marelui Sfat Naţional ales de Adunarea Naţională în ziua de 1 Decembrie 1918 în Alba Iulia; şedinţa ţinută în sala Tribunalului din Alba Iulia la 2 decembrie 1918, începând de la orele 10,00; Ion Clopoţel, un amplu studiu în calitate de participant şi votant, intitulat: „Proclamarea Unirii”.

Este un capitol dens cu documentele cele mai importante care s-au adoptat în mod democratic pe care le-au recunoscut la începutul anului 1919, saşii la Mediaş, şvabii la Timişoara, evreii şi alte zeci şi zeci de asociaţii profesionale, culturale, muncitoreşti sau religioase.

Capitolul al treilea cuprinde 12 studii despre Actul Marii Uniri ca o epopee – un act de dreptate istorică, semnate în ordine de: Octavian Goga (4 studii), Ioan Lupaş, Silviu Dragomir, Manoil Haivas, Al. Procopovici, Alexandru Ciura, Grigore Popa, George Bota şi Aurel Gociman.

Capitolul al patrulea, intitulat „ASTRA şi Marea Unire” cuprinde 14 studii despre rolul major jucat de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român în pregătirea actului Marii Uniri, prin ştiinţă, artă şi cultură, de la fondarea sa în1861, până în 1918. Este un capitol foarte dens şi bogat în informaţii.

Cele 14 studii sunt semnate în ordine de: Mihai Sofronie (2),Octavian Codru Tăslăuanu, Iuliu Maniu, Andrei Bârseanu, Gh. Tulbure, Ion Clopoţel, Ioan Lupaş, Vasile Goldiş, Ion Agârbiceanu (3), Ion Chinezu şi Ion Breazu.

Capitolul al cincilea cuprinde referinţe specifice şi concrete privind „Clujul şi Marea Unire”. Este bine să ne amintim că au fost „patru capitole” cu rol major în pregătirea actului Marii Uniri. Fiecare şi-a avut rol sau ce nu poate fi neglijat; în ordine cele „patru capitole” au fost: Oradea, Aradul, Clujul şi bineînţeles, ALBA IULIA. Lor li s-au adăugat micile ori mai mari „capitale” de la Beiuş, Zalău, Carei, Satu Mare, Baia Mare, Dej, Tg. Mureş, Târnăveni, Sighişoara, Năsăud, Bistriţa, Turda, Lugoj, Sighetu Marmaţiei, Reghin, Topliţa, Braşov, Codlea, Făgăraş, Mediaş, Abrud, Câmpeni, Brad, Zlatna ş.a.m.d.

Acest capitol este extrem de interesant şi inedit în felul său. Cuprinde 7 studii semnate de Vasile Lechinţan (2), Emil A. Dandea (1), Mircea Popa (1) şi 2 articole extrase din ziarul „Unirea”din 22 noiembrie/10 decembrie 1918 şi „Înfrăţirea” din 1928, nr. 274.

Studiile semnate de Mircea Popa şi Vasile Lechinţan ne aduc dovezi noi, impresionante şi despre rolul studenţilor români din Cluj şi al armatei române, respectiv Divizia 7 Infanterie, comandată de generalul Constantin Neculcea.

Volumul se încheie cu o bogată iconografie (12 pagini), în care sunt prezentaţi o parte din artizanii Marii Uniri: regele Ferdinand I al României, George Pop de Băseşti, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu, Ion I.C. Brătianu, Iancu Flondor, Ion Nistor, Pan Halippa, Amos Frâncu, Ştefan Ciceo Pop, Iuliu Hossu, Alexandru Vaida Voevod, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Elie Miron Cristea, Iosif Jumanca, imagini cu membrii Sfatului Ţării, membrii Consiliului Dirigent, o serie de extrase din presa vremii: „Românul”, „Înfrăţirea”, „Adevărul”, „Clujul”, „Alba Iulia”, locul Marii Uniri de la Alba Iulia (Platoul Romanilor), Catedrala Marii Uniri, ridicată în 1922, ş.a.

Fără a intra în detalii, putem spune că lucrarea de faţă este una foarte valoroasă, care face cinste Despărţământului Cluj al ASTREI, Consiliului Director, preşedintelui acestui despărţământ, prof. univ. dr. Mircea Popa, fiind printre primele dedicate Centenarului, care împreună cu colaboratorii săi au depus o muncă serioasă şi amplu efort de documentare.

Un cuvânt de mulţumire şi Editurii Casa Cărţii de Ştiinţă, directorului, ing. Mircea Trif.

Vasile Şt. TUTULA