Careienii şi Marea Unire de la 1918
Sărbătorim în acest an 100 de ani de la Marea Unire a românilor. Unirea de la 1 Decembrie 1918 este considerat a fi evenimentul principal al istoriei României moderne, consfințind îndeplinirea dezideratului locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea țarilor române (în acest caz a Transilvaniei cu România după ce anterior, Moldova și Muntenia au creat România).
Ziua de 1 Decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României.
In aparitia editorială din 1997, O istorie sinceră a poporului român,autorul Florin Constantiniu surprinde cel mai bine adevărul despre actul Marii Uniri de la 1918.
“..Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. […]
Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. […]
Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional.[…]
O necesitate istorică – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional.”
Pe fundalul crizei de autoritate provocată de finalul războiului, în cursul lunilor noiembrie și decembrie ale anului 1918, se constată o cristalizare rapidă a unor forme de organizare politică şi administrativă ad-hoc. Cele două forme tipice ale unei asemenea organizări au fost consiliile locale, care urmau să conducă administraţia locală şi gărzile naţionale, destinate a asigura ordinea publică, averea publică şi particulară.
În comitatul Satu Mare, ca, de altfel, în întreaga Transilvanie, ele reprezentau viitoarele instituţii de stat. În părţile sătmărene, numărul membrilor consiliilor naţionale era între 19-75 de persoane, în funcţie de mărimea localităţilor. În cele 71 localităţi unde s-au înfiinţat consilii naţionale, s-au ales 914 membri. Din punct de vedere al reprezentării sociale sau al categoriilor sociale, 144 erau intelectuali (preoţi, învăţători, avocaţi, notari), 777 ţărani şi 10 din alte categorii (meseriaşi şi negustori). Se constată prevalenţa elementului ţărănesc, peste 80 % din totalul membrilor.
Cele 44 de gărzi naţionale, înfiinţate în tot atâtea localităţi, cuprindeau un număr de 751 membrii, fiecare gardă având între 12-15 persoane. Ele erau conduse de subofiţeri sau ofiţeri români demobilizaţi de pe front sau de fruntaşi ai satelor.
In aceasta perioada,in data de 18 noiembrie,comunele româneşti aparţinând plăşii Carei au ţinut o mare adunare populară în sala mare a primăriei Carei, în cadrul căreia s-au constituit „Consiliul Naţional Român” al plăşii Carei ca şi consiliile naţionale române comunale.
Detalii despre desfăşurarea adunării aflam de la Viorel Ciubotă,in cartea Vicariatul naţional român Carei, Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1997, pp.83-85.
„” Poporul intonează imnul naţional român. După intonarea acestuia, convocatorul adunării, arhidiaconul Romulus Marchiş deschide adunarea invitând-o să aleagă ad-hoc un preşedinte şi doi notari. Sunt aleşi ca preşedinte arhidiaconul Romulus Marchiş iar ca notari Demetriu Coltău şi Ambroziu Nicoară. Constituindu-se adunarea, preşedintele printr-o cuvântare însufleţitoare face cunoscute scopul adunării şi semnificaţia consiliilor naţionale române. După aceasta, adunarea depune jurământul de credinţă faţă de Consiliul Naţional Român Central, textul jurământului fiind citit de preotul Cornel Abrudan din Resighea.
După aceasta se constituie „Consiliul Naţional Român” în felul următor: preşedinte – arhidiaconul Romulus Marchiş, vicepreşedinte – avocatul dr. Cornel Pop, notar – Demetriu Coltău, administratorul băncii ”Bihoreana”, membri: George Mureşan protopop în Moftinu Mic, Alexiu Pop protopop în Sanislău, Andrei Bogdan protopop în Portiţa, Cornel Bogdan preot în Resighea, Ambroziu Nicoară învăţător, Alexandru Săucan casierul sucursalei băncii ”Bihoreana”, Valentin Vanca mecanic şi locuitorii Vasile Mocanu din Dindeşti, Ioan Nylvan din Andrid, Iosif Szabo din Istrău, Iacob Moldovan din Moftinu Mic, Iuliu Pop din Simiclăuş, Ioan Naghi din Tiream, Aurel Boroş din Portiţa, George Lang din Resighea, George F. Indre din Vezendiu, Augustin Pişcorean din Domăneşti. Sanislăul şi Ciumeştiul îşi vor comunica ulterior împuterniciţii.
arhidiaconul Romulus Marchiş
După aceasta s-au constituit consiliile naţionale române comunale, atât cele locale cât şi cele din imprejurimi; unde constituirea nu a fost realizabilă, constituirea acelora se va comunica ulterior consiliului naţional român de plasă. După aceasta dr. Ilie C. Barbul, preşedintele Consiliului Naţional Român Satu Mare, ţine o cuvăntare cuprinzătoare, în care avertizează poporul asupra primejdiei exemplului ”bolşevic”, apoi cere funcţionari români sau care vorbesc româneşte în toate ramurile justiţiei şi administraţiei, recomandă a fi sprijinit Kalnay Gyula, secretarul comitelui suprem, pentru a fi numit comisar guvernamental al comitatului în locul comitelui suprem demisionat, care intotdeauna, fără deosebire de naţionalitate, a ascultat cu politeţe toate necazurile poporului.
După aceasta, rostesc cuvântări insufleţitoare preotul Cornel Abrudan din Resighea, învăţătorul – locotenent Ioan Matei, preotul George Mureşan din Moftinu Mic, apoi dr. Cornel Pop vorbeşte, după trei ani şi jumătate de prizonierat în Rusia, despre importanţa revoluţiei şi despre marile cuceriri generate de aceasta şi socotind, pe baza dreptului la revoluţie şi autodeterminare, nedreaptă încorporarea forţată a poporului român sub jurisdicţia episcopiei de Hajdudorog şi ca participant la hotărârea adoptată în adunarea din 13 ale lunii curente ţinută la Satu Mare, care a declarat nulă această episcopie în privinţa poporului român, nerecunoscându-i pe mai departe autoritatea, intezicându-li-se orice contact pe viitor cu episcopia de Hajdudorog, propune proclamarea unui vicaritat naţional român independent, subordonat doar Sf. Scaun apostolic de la Roma, pe durata cât se va realiza reincorporarea la vechile dieceze, având toate privilegiile care se cuvin, pe baza dreptului canonic, locţiitorilor de episcopi pe timpul cât scaunul episcopal e vacant, tuturor celor 46 de parohii româneşti, care au fost smulse din diecezele mamă şi încorporate episcopiei de Hajdudorog ca urmare a falselor intrigi promovate de putredul regim politic trecut; face apel la dragostea şi libertatea guvernului noii republici ungare; care doreşte să garanteze tuturor popoarelor din ţară libertatea religioasă şi libera dezvoltare în spiritul dragostei şi conlucrării paşnice ca şi a comunităţii de simţăminte.
Adunarea populară primeşte această propunere cu un entuziasm de nedescris şi, în acest sens, proclamă vicariatul naţional, român independent, alegând de vicar, în unanimitate, pe arhidiaconul din Carei Romulus Marchiş, căruia ii jură stimă si supunere obligatorie în chestiunile bisericeşti şi confesionale şi indică vicarului nou ales să raporteze aceste hotărâri consiliului de miniştri a republicii ungare şi nunţiaturii apostolice în scopul recunoaşterii legale şi de drept a acestui vicariat; să-l înştiinţeze pe fostul episcop de Hajdudorog şi să emită în această privinţă o circulară către întregul popor şi cler. După cuvintele lui Dumitru Coltău, adunarea pretinde restabilirea limbii române în toate şcolile populare, restabilirea în cadrul gimnaziului local a catedrei de română şi a religiei în limba română care fuseseră suspendate iar în şcolile civile să fie înfiinţate pe seama elevilor români catedră românească.
După aceştia, s-au înscris la cuvânt localnicii Valentin Vanca şi Andrei Ilieş, care şi-au exprimat adeziunea la hotărările adoptate împotriva episcopiei de Hajdudorog, după care arhidiaconul prezident, arată în cuvântul de încheiere, că înfiinţarea gărzilor naţionale române va fi executată de ofiţeri aflaţi în subordinea căpitanului Cornel Savu, cu aportul comandamentului militar din Satu Mare, iar în final, între uralele ce răsunau aduce mulţumiri în mod public, pentru cedarea sălii de consiliu, primarului din localitate, adunarea luând sfârşit, în acordurile imnului românesc, într-o ordine exemplară.
După cum aflăm din surse competente, Consiliul Naţional Român nou înfiinţat nu are alt ţel, decât acele ţeluri pentru realizarea cărora fiecare maghiar trebuie să-şi dea sprijinul, ca fiecare cetăţean maghiar să-şi exercite în mod liber propria credinţă, şă-şi poată folosi limba naţională şi ca cetăţean egal al statului să-şi poată trăi propria-i viaţă culturală, s-o dezvolte, ca în acest fel, pe baza comunităţii de simţăminte, de înţelegere şi iubire cetăţenească, contopindu-se într-un popor fericit, să ducem mai inainte cauza obştească a republicii populare.””
Un alt document,datat 28 noiembrie 1918,sub titlul Credentional, si cuprins in *** Ioan Popescu-Puţuri, Ştefan Pascu (coordonatori principali), 1918 la români-documentele unirii, volumul IX, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, p. 35.,ne ofera date despre deputatii alesi a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
“”1918, noiembrie 28 Carăii Mari (cerc electoral).Credenţional dat de colegiul electoral Carăii Mari pentru cinci deputaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918
Credenţional
Subsemnaţii adeverim, că în cercul electoral al Carăilor Mari din comitatul Sătmar s-au ales azi ca delegaţi ai acestui cerc dnii: Dr. Cornel Pop, advocat, locuitor în Carăii Mari; Corneliu Abrudan, paroh, locuitor în Resighea; Valentin Vanca, maşinist, locuitor în Carăii Mari; F. George Indre, econom-posesor în Vezend; aleşi cu unanimitate.
Drept-ce susnumiţii delegaţi sunt prin aceasta autorizaţi a lua parte cu vot decisive la Marea Adunare Naţională Română ce se va convoca prin Consiliul Central Naţional Român, în numele tuturor românilor din acest cerc electoral şi la alta Mari Adunări Naţionale Române, care eventual o să mai fie convocate în decursul anului acestuia ori în anul următor şi a contribui cu votul lor la deciderea asupra sorţii viitoare a neamului românesc din Transilvania, Ungaria şi Banatul Timişan.
Dat din colegiul electoral al cercului electoral Carăii Mari ţinut în ziua de 28 Noiembrie 1918.
Semnează documentul: Romul Marchiş, preşedinte; Ştefan Tăşnădan, notar; Aurel Boroş, locuitor în Portiţa; Vasile Moca, locuitor în Dindeşti; Iosif Pop, locuitor în Ciumeşti; Ioan Pop, locuitor în Carăi; Ioan Nilvan, locuitor în Andrid; Iuliu Pop, locuitor în Crasna-Simiclăuş; Ioan Nagy, locuitor în Tiream; Ludovic Tier, locuitor în Vezend; Ioan Raţiu, locuitor în Istrău; Demetriu Pop, locuitor în Sanislău.***
Mulţumim pentru ajutorul oferit în obţinerea imaginilor şi informaţiilor domnului Claudiu Porumbăcean de la Muzeul Judeţean Satu Mare.
Daniela Ciută
preşedinte ASTRA,Despărţământul Aurel Coza Carei
Mihai Mocan,
muzeograf Muzeul Judeţean Satu Mare
DELEGAȚII SĂTMĂRENI LA MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ
Delegații aleși de cercurile electorale sămărene:
Abrudan Corneliu |
Resighea |
Apai Mihai |
Medieșu Aurit |
Barbu Nicolae dr. |
Mocira |
Barbu Ilie Carol dr. |
Satu Mare |
Bârlea Grigore |
Prislop |
Cânța Demetriu |
Tăuții de Sus |
Cavași Traian |
Boghiș |
Cărbunar Coriolan |
Moftinu Mic |
Cherecheș Ioan |
Sânmiclăuș |
Coltău Demetriu |
Carei |
Cupșa Domițian |
Tășnad |
Demian Atanasie |
Negreia |
Doboși Ioan dr. |
Halmeu |
Dobrean Ioan |
Satu Mare |
Donca Grigore |
Uifalău (R.U.) |
Donca Vasile |
Amați |
Dragoș Teofil dr. |
Baia Mare |
Filep George |
Santău |
Indre George |
Vezendiu |
Matei Ioan |
Supuru de Jos |
Maxim Augustin – Arhim |
Bixad |
Mocan Vasile |
Santău |
Mureșan Alexandru |
Sătmărel |
Mureșan George |
Culciu Mare |
Mureșan Teodor |
Blaja |
Nagy Andrei |
Doba |
Nilvan Aurel |
Șomcuta Mare |
Nistor Iosif |
Homorodu de Mijloc |
Pintea George |
Solduba |
Pocol Alexiu |
Baia Mare |
Pop Iustin |
Gherța Mare |
Pop Sever |
Turț |
Pop Vasile |
Apa |
Pop Ioan lui Nicoară |
Turț |
Popan Vasile |
Lipău |
Popp Cornel dr. |
Carei |
Popp Mihai dr. |
Satu Mare |
Pustai Vasile |
Săuca |
Radocea George |
Șomcuta Mare |
Roca Vasile |
Satu Mare |
Roman Tiberiu |
Andrid |
Rus Gheorghe |
Potău |
Sălăjan Vasile |
Seini |
Silaghi Gheorghe |
Silvaș |
Steer Coriolan dr. |
Tășnad |
Șutai Iosif |
Sătmar |
Tămaș Fane |
Călinești |
Tibil Ioan dr. |
Șomcuta Mare |
Vanca Valentin |
Carei |
Zbona Vasile |
Gherța Mică |
II. Delegați de drept
Pr |
Berinde Alexe |
Seini |
Pr |
Breban Alexandru |
Baia Mare |
Pr |
Buzilă Romulus |
Mădăras |
Pr |
Coroianu Demetriu |
Santău |
Pr |
Cupcea Petru |
Supuru de Jos |
Pr |
Demian Atanasiu |
Negrști |
Pr |
Doboși Ioan |
Turț |
Vicar |
Marchiș Romul |
Carei |
Pr |
Ossian Pamfil |
Valea Vinului |
Pr |
Patachi Iosif |
Ardusat |
Pr |
Ternoven Ioan |
Soconzel |
III. Delegați ai Gărzilor Naționale Române sătmărene:
Bohățiel Coriolan dr. |
Baia Mare |
Gele Vasile |
Turț |
Schiller Alexandru dr. |
Baia Mare |
Tomoioagă Adrian |
Bocicău |
IV. Delegați ai Reuniunilor învățătorești sătmărene
Nilvan Alexandru |
Șomcuta Mare |
Mureșan Teodor |
Blaja |
Nicoară Abrozie |
Carei |
Raț Ioan |
Istrău |
V. Delegați din partea localităților
Albu Constantin |
Hotoan |
Alunar Demetriu |
Pișcari |
Ardelean Simion |
Șișești |
Barbul Costan |
Pomi |
Băliban Ioan Virgiliu |
Unimăt |
Betea Ion |
Racșa |
Bonea Ioan |
Pișcari |
Breban Nicolae |
Cicârlău |
Catrișcău Ioan |
Iojib |
Chiș Demetriu |
Mădăras |
Ciobanu Vasile |
Silvaș |
Cionghi Ioan |
Moftinu Mic |
Ciuturaș Vasile |
Iojib |
Cociș Teodor |
Culciu Mare |
Cordoș Gheorghe |
Medieșu Aurit |
Corodan Ioan |
Medieșu Aurit |
Costin Vasile |
Giungi |
Cristea Ioan |
Valea Vinului |
Cristea Vasile |
Valea Vinului |
Donca Ioan |
Moftinu Mic |
Dragoș Aurrel – Preot |
Vama |
Erdös Gheorghe |
Iojib |
Gătină Mihai |
Doba |
Ghergariu Leontin |
Terebești |
Hoban Vasile |
Firiza |
Ileș Ioan |
Silvas |
Lupan Petre |
Firiza |
Lupaș Gheorghe |
Ilba |
Marcu Simion |
Cavnic |
Mărcuș Ioan |
Mădăras |
Mihalca Ioan |
Sătmărel |
Mureșan Pavel |
Firiza |
Orha Ioan |
Rușeni |
Palcău Ioan |
Pișcari |
Pătcașiu Vasile – Preot |
Hotoan |
Pelle Ioan – Preot |
Pomi |
Pop Gheorghe |
Rușeni |
Pop Gheorghe |
Valea Vinului |
Pop Ioan |
Firiza |
Pop Traian |
Mădăras |
Pușcaș Zaharia |
Firiza |
Ruba Ștefan |
Pișcari |
Sălăjan Gheorghe |
Hotoan |
Sălăjan Traian |
Hotoan |
Tot Ludovic |
Valea Vinului |
Turți George |
Doba |
Varga Gavril |
Hotoan |