Emerging Europe despre Crăciunul în Ianculeşti
Un material despre sărbătoarea Crăciunului în satul Ianculeşti apare pe Emerging Europe. Semnatarul este nimeni altul decât jurnalistul Craig Turp-Balazs, soţul verişoarei preotului din Ianculeşti după cum acesta specifică de două ori în material.
Acesta a venit la Ianculeşti împreună cu soţia şi fiica lor şi au savurat atât mâncărurile tradiţionale cât şi umblatul la colindat prin sat. Descrierea amănunţită a zilelor petrecute în sat denotă faptul că a fost încântat de cele ce i s-au arătat şi povestit.
În ziua de Crăciun la biserica din sat au venit tinerii din Lucăceni cu Viflaimul dar au evoluat independent de ei si Craii din Ianculeşti care se pregătesc singuri an de an adică Marcel, Mihai, Gheorghe şi Andrei.
Pentru o mai bună informare a lui Craig Turp-Balazs dorim să îl asigurăm cu toată sinceritatea şi simpatia că sărbătoarea Crăciunului este una a familiei în TOATĂ România nu numai în Transilvania aşa cum se menţionează. Şi în Dobrogea umblă copii la colindat şi la fel şi în Banat dar mai ales în Moldova iar familia reunită primește și cinstește aceste colinde.
Peste tot în România obiceiul colindatului este bine reprezentat, numeroasele Festivaluri de Datini din ţară fiind o dovadă în acest sens din moment ce majoritatea cetelor de colindători provin din localităţi rurale.
Din păcate satul românesc Ianculeşti nu este pe moarte datorită copiilor puţin numeroşi ci datorită politicii duse de administraţia careiană din a cărei conducere nu face parte niciun român şi care nu oferă nici o şansă celor care vor să rămână în sat. Grădiniţa şi şcoala satului au fost închise iar copiii obligaţi să facă naveta. În aceste condiţii părinţii au ales să se mute la oraş. Balta satului care ar fi putut fi administrată de localnici a fost preluată de primăria care nu are români la conducere şi administrată de persoane agreate.
Pentru a fi sigur că şcoala nu se va mai redeschide primarul a dărâmat clădirea şcolii după preluarea mandatului de delegat sătesc de fratele preotului.
Tot după numirea ca delegat sătesc a fratelui preotului primăria ia o parte din terenul Parohiei Ortodoxe. Capela Mortuară a fost ridicată recent pe terenul luat de primărie de la Parohia Ortodoxă. Costurile ating valori ameţitoare pentru o construcţie mai mult decât simplă. Peste 600 euro pentru 1 mp de construcţie au fost plătiţi.
Satul Ianculeşti nu are transport în comun spre oraş şi nici apă curentă sau canalizare dar este trecut la Primăria Carei, la serviciul de taxe şi impozite, în prima zonă de impozitare.
Este frumos Crăciunul în satul românesc pentru că localnicii ţin la tradiţii dar ar fi şi mai frumos dacă moţii din Ianculeşti ar avea Cămin Cultural funcţional aşa cum au TOATE satele româneşti din Transilvania dacă vreţi dar mai ales cele din zona Carei.
Moţii din Marna Nouă au toate condiţiile pentru a se manifesta în legea neamului românesc la Căminul Cultural dar în Ianculeşti Primăria Carei refuză localnicilor acest drept. Cererea depusă de fostul delegat Chiorean nu a fost aprobată de primar în condiţiile în care se specifica că sătenii vor face muncă voluntară pentru reabilitarea clădirii. Clădirea primăriei Carei are peste 200 de ani vechime şi a fost reabilitată cu peste 2 milioane de euro şi tot are igrasie dar pentru românii din satul Ianculeşti nu s-a aprobat reabilitarea Căminului Cultural.
Aşa arată Căminul Cultural Ianculeşti din spatele casei fostului delegat sătesc învăţătorul Oneţ, fost asociat la societăţi de producţie mobilier cu primarul Kovacs.
Pe spaţiul din jurul Căminului Cultural era un parc amenajat de către profesorul Mihai Bertieanu înainte de 1992 dar a fost desfiinţat pentru ca în locul său să apară vila fostului învăţător şi asociat al primarului.
Supunem atenţiei jurnalistului de la Emerging Europe toate aceste aspecte pentru ca prin intermediul legăturilor apropiate pe care le are cu preotul şi fratele acestuia să îi facă să conştientizeze de importanţa pe care o reprezintă Căminul Cultural funcţional în păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor unui sat.
Nunţile din sat se fac acum la oraş, la fel şi majoratele tinerilor sau alte activităţi sociale, nu mai există posibilitatea unor schimburi culturale cu românii din satele învecinate şi nici loc de desfăşurare de activităţi culturale.
Aşa s-a colindat la Marna Nouă….
https://www.facebook.com/pg/buletindecarei.ro/photos/?tab=album&album_id=2195930460655220
Aşa s-a sărbătorit Centenarul la Sanislău…
http://www.buletindecarei.ro/2018/11/manifestare-patriotica-la-sanislau-in-anul-centenar.html
La Horea, Scărişoara Nouă, Pişcolt, Lucăceni, Resighea există Cămine Culturale îngrijite şi puse la punct pentru orice fel de activitate. Aşa se ţine unită o comunitate, prin activităţi comune unde toate generaţiile să se poată exprima la fel ca înaintaşii lor.
Anul Nou cu sănătate, bucurii şi spor în toate!
Buletin de Carei
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr