Sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe – Ocrotitorul Oştirii

• publicat la: 23 April 2020
Sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe – Ocrotitorul Oştirii

Sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie, Sfântul Gheorghe este considerat unul dintre cei mai mari şi mai de temut sfinţi ai creştinismului. Biserica ortodoxă din Ianculeşti are hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Buletin de Carei  urează preotului Gheorghe Sorian   LA MULŢI ANI!

Sfântul marele mucenic Gheorghe  general de armată pe timpul impăratului Diocletian, Ocrotitorul Oştirii.

Aceasta a fost “titulatura” folosită de către Armata României până în anul 1996, când printr-un ordin al ministrului Apărării Nationale s-au nominalizat ocrotitorii spirituali pentru fiecare categorie de forţă armată. Astfel, aviatorii, respectiv Statul Major al Fortelor Aeriene, l-au ales ca ocrotitor pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, marinarii, respectiv Statul Major al Fortelor Navale, au ales-o ca ocrotitoare pe Sfânta Fecioară Maria iar Statul Major al Fortelor Terestre l-a ales ca patron spiritual pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

Sfântul Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Diocletian, s-a născut în Capadochia, fiu al unor părinti crestini si învăţat din tinerete în dreapta credință. Rămas fără de tată din copilărie, Sfântul s-a mutat, cu maica sa din Capadochia în Palestina, fiind cu neamul de acolo si având acolo multe averi si mosteniri. Ajuns la vârsta desăvârşită si fiind frumos la chip si viteaz in lupta, prin osteneala, pricepere si destoinicie, tanarul Gheorghe s-a făcut pretuit si, imbratisând slujba armelor, in scurtă vreme, a cucerit cele mai inalte cinstiri, pana si dregatoria de conducator de oaste, in garda imparatului.

Se stie că, desi păgân, impăratul Diocletian până la anul 303 nu a luat nici o măsură impotriva crestinilor. Aceasta stare de lucruri a îngăduit crestinilor vrednici, să urce până la cele mai inalte slujbe în împărătie. In anul 303 insă, din indemnul ginerelui său Galeriu, pe care Diocletian l-a luat ca însotitor la domnie, a aprins prigoana impotriva crestinilor. Istoria crestinătăţii stă martoră că, din anul 303 pana la 313 (anul decretului de la Milan, prin care Sfantul Imparat Constantin a dat pace crestinilor), Biserica a trecut printr-o cutremurătoare incercare si o sangeroasa proba: crestinii au fost siliti să aleagă , cu pretul vietii lor, între zeii păgâni si Hristos.

Cunoscând, deci, decretul de prigonire impotriva crestinilor, îndată Gheorghe s-a înfățișat singur înaintea împăratului Diocletian si, înaintea întregii curți împărătești a mărturisit deschis că este crestin si că întelege să slujească în oastea împăratului ca ucenic al lui Hristos. Uimit de această mărturisire si îndemnat de Galeriu, Diocletian a dat porunca să fie dus în temniță si pus la chinuri, ca să se lepede de credință. Si a fost trecut prin toate vămile muceniciei: loviri cu sulita, bătăi la talpi, lespezi de piatră pe piept, chinul la roată, groapa cu var, încaltaminte cu cuie, băutura otravită, bătaia cu vine de bou, etc. Toate acestea si altele asemenea, Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăție, stând tare în credință.

Pentru cei credinciosi, Mucenicii sunt crestini alesi, luminati de Dumnezeu, pentru a duce lupta impotriva paganatatii si a diavolului. Drept aceea, in toiul prigonirilor si in clipele cand sunt pusi la incercarile cele mai sangeroase, Mantuitorul ii lumineaza cu puteri dumnezeiesti care le ocrotesc trupul împotriva suferintelor. Deci, cei de fata, vazand chinurile de moarte prin care trecea Sfantul Gheorghe, atingandu-se un mort, acesta a inviat. Insasi, imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, vazand acestea, a marturisit credinta ei in Hristos.

In cele din urma, impăratul a incercat să-l induplece cu onoruri si făgăduinte, dar Sfantul Gheorghe a ales sa ramana pentru totdeauna cu Hristos. In fata acestei mărturisiri si văzând că toate încercările lui sunt zadarnice Diocletian a dat porunca să li se taie capetele si Mucenicului si împărătesei Alexandra.
Desi, ostasii i-au scos afara din cetate, dar pe drum, înainte de a ajunge la locul de tăiere, împărăteasa, slăbind cu trupul, si-a dat duhul. Iar, cand au ajuns la locul hotarat, Sfantul Mucenic Gheorghe si-a ridicat glasul si s-a rugat cu căldura multumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite. Astfel rugându-se, cu bucurie si-a plecat capul sub sabie si a fost tăiat în ziua de 23 aprilie (303), păzind până la capăt credinta fără prihană si luând cununa cea nevestejită din mâna lui Hristos, Domnul Său.

Dintre toti Sfintii sărbătoriti în lumea crestină, putini au ajuns la faima de care s-a bucurat si se bucură Sfântul Gheorghe la poporul nostru. In satele, comunele si orasele ţării noastre, foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea lui. Multi oameni, bărbati si femei, îi poartă numele. De asemenea si multe orase din țară; al treilea braț al Dunării, în Deltă se cheamă brațul Sfantul Gheorghe.

Se stie, apoi că multă vreme ocrotitorul ostirii române a fost si este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Asemenea, steagul Moldovei, trimis de Stefan cel Mare la mănăstirea Zograful din muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet si o chemare a poporului la lupta crestinilor împotriva balaurilor vremii, adica a păgânilor otomani si împotriva diavolului. O dovada este si rugăciunea lui Stefan cel Mare scrisă pe steagul său: “O, luptătorule si biruitorule, Mare Gheorghe, în nevoi si în nenorociri grabnic ajutator si cald sprijinitor, iar celor întristati, bucurie nespusă primesti de la noi aceasta rugăciune a smeritului tău rob, a Domnului Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Tării Moldovei. Păzeste-l si pe el, neatins în lumea aceasta si in cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim in veci. Amin. Si aceasta a făcut-o in anul 1500 (7008), in al patruzeci si treilea an al Domniei Sale”.

Păstrând traditiile marilor inaintasi, Armata Română îl cinsteste si-l preamăreste, si în zilele noastre ca pe un Ocrotitor Spiritual al acesteia, bucurându-se de cea mai mare cinste si pretuire din partea tuturor militarilor, căruia i se închină si îi aduce cântări de laude ca acestea: “Ca un Mucenic nebiruit, ca un purtător de lupte, ca un apărător al credintei neînfruntat fă-te acum turn neclintit celor ce te laudă pe tine, Preaînțeleptule Mare Mucenic Gheorghe, îngrădindu-i cu rugăciunile tale”.

Sfinte Mare Mucenic Gheorghe, roagă-te pentru noi păcătoşii!

Doamne ajută!

900.000 de cetățeni români își sărbătoresc onomastica de Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, conform statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului de Interne.

Dintre aceștia, peste 700.000 sunt bărbați, majoritatea purtând numele de Gheorghe sau Ghiorghe (540.000), George (148.000), Gheorghiță, Ghiorghiță (24.000), iar Ghiță (4.700).

În ce privește femeile, 132.600 poartă numele de Georgeta, alte 33.000 — Gheorghița sau Ghiorghița și 14.900 — Geta.

Lasati un comentariu